Despre A. I. Odobescu
Multi il stiu ca poet, insa Alexandru Odobescu a fost nu doar poet, ci si arheolog si om politic. In timpul vietii sale a creat o monografie dedicata tezaurului de la Pietroasa, o descoperire arheologica formata din numeroase piese valoroase. Ca scriitor, este poate cel mai cunoscut pentru cele doua nuvele istorice ale sale, Mihnea Voda cel Rau si Doamna Chiajna. A mai creat, de asemenea, o lucrare numita Pseudo-cynegeticos sau Fals tratat de vanatoare. Aceasta colecţie de eseuri a fost scris de Odobescu la cererea unui prieten de-al sau, C.C. Cornescu, pentru scopul de a fi folosit ca prefața intr-un manual de specialitate.
A. I. Odobescu se naste in anul 1834, la data de 23 iunie in Bucuresti, atunci în Ţara Romaneasca. Tatal sau a fost un general care a participat la Revolutia de la 1848, Ioan Odobescu. Mama sa a fost Ecaterina Caracas, fiica doctorului Constantin Caracas. Autorul si-a primit initial educația acasa, mai tarziu insa devine elev al Colegiului Sf. Sava. Printre colegii sai s-au numarat si anumite nume acum faimoase, precum Theodor Aman si Alexandru Sihleanu. A studiat la Paris, la College de France. A scris poeme precum Oda Romaniei aparuta in 1855 in Romania Literara. In anul 1853 isi sustine bacalaureatul in litere, urmand ca mai apoi sa se inscrie la Facultatea de Litere de la Sorbona. Nu se prezinta, însă, la examenul de licenta. Pasionat de arheologie, Odobescu scrie si un eseu despre aceasta arta. Lucrarea se numeste Cateva ore la Snagov, iar Tudor Vianu o caracterizeaza ca fiind o calatorie arheologica. Odobescu este, pe bună dreptate, considerat unul dintre întemeietorii arheologiei in Romania. In multe eseuri sau diferite articole si biografii despre Alexandru Odobescu, este folosit adesea cuvantul eruditie. A dovedit cunostinte vaste sau aprofundate in multiple domenii. In anul 1895, la data de 10 noiembrie, separat de sotia si fiica sa, suferind de guta, Alexandru Odobescu se sinucide printr-o supradoza de morfina. Mormantul sau se afla in cimitirul Bellu.