Adam Bodor s-a nascut pe 22 februarie 1936 in Cluj-Napoca, Romania, intr-o familie de clasa mijlocie superioara de origine secuiasca si religie reformata. Tatal sau, Bertalan Bodor, a fost director de banca la Budapesta in 1944. Dupa razboi, familia s-a intors la Cluj-Napoca.

In 1952, la varsta de 16 ani, Adam Bodor a fost arestat pentru conspiratie impotriva statului si a petrecut doi ani in inchisoare. Dupa eliberare, a urmat studii de teologie reformata la Universitatea din Cluj, pe care le-a absolvit in 1960. Ulterior, a lucrat ca arhivist si traducator.

In 1982, s-a mutat in Ungaria, unde a devenit editor la Editura Magveto in 1984. In 2003, a primit Premiul Kossuth, cea mai inalta distinctie nationala din Ungaria pentru arta si cultura. In prezent, Adam Bodor locuieste in Budapesta, Ungaria.

Adam Bodor si-a inceput cariera literara in 1969, cand a publicat prima sa colectie de proza scurta intitulata "A tanu" ("Martorul"). In perioada petrecuta in Romania, a colaborat cu diverse publicatii si a publicat cinci volume de proza pana in 1982.

Dupa ce s-a mutat in Ungaria in 1982, a devenit editor la Editura Magveto in 1984. In 2001, a publicat "A borton szaga" ("Mirosul puscariiei"), o carte bazata pe un interviu radiofonic in care a discutat despre experientele sale din inchisoare si despre viata sa sub regimul comunist.

Cateva dintre cele mai importante opere ale lui Adam Bodor, cu anul publicarii lor si cateva detalii: "Zona sinistra" (1992) Este un roman care exploreaza o lume inchisa si nelinistitoare, cu reguli proprii, in care individul devine o piesa intr-un mecanism social mai mare. Aceasta reflecta asupra opresiunii si izolatiei, un subiect central in opera lui Bodor. "Vizita arhiepiscopului" (1999) Un roman care descrie evenimentele ce urmeaza unei vizite neasteptate a unui arhiepiscop intr-un sat izolat. Tensiunile care apar intre locuitori reflecta conflictele sociale si politice adanc inradacinate in comunitatea respectiva. "Mirosul puscariei" (2001) In aceasta lucrare, Bodor povesteste despre experienta sa in inchisoarea de la Gherla, un moment din viata sa marcat de detentia politica intre 1952 si 1954. Cartea adreseaza teme precum suferinta si rezistenta in fata unui regim totalitar.  "Plus-minus o zi" Aceasta lucrare se invarteste in jurul unui conflict intern si al limitelor in care indivizii pot trai intr-o lume marcata de absurde mecanisme sociale. "Zona sinistra. Capitolele unui roman" O varianta a lucrarii "Zona sinistra", cu o prezentare detaliata a capitolelor, oferind o aprofundare a tematicilor din romanul original. Aceste lucrari sunt reprezentative pentru stilul sau, care se centreaza pe explorarea izolarii, a lumilor inchise si a opresiunii in diverse forme.

Adam Bodor a fost apreciat de critici literari pentru stilul sau distinctiv, caracterizat printr-o profunzime psihologica si o capacitate remarcabila de a crea lumi inchise si nelinistitoare. Criticii au subliniat faptul ca operele sale reflecta o atentie deosebita asupra conditiei umane sub regimuri totalitare, in care individul devine o piesa intr-un mecanism social mai mare. De asemenea, s-a remarcat pentru abilitatea sa de a capta stari de tensiune si izolare, in special in lucrarile care se inspira din experientele sale personale in inchisoare si sub regimul comunist. Romanele sale, precum Zona sinistra si Vizita arhiepiscopului, au fost apreciate pentru complexitatea narativa si pentru capacitatea de a crea atmosfere coplesitoare, reflectand asupra abuzurilor de putere si asupra psihologiei celor care traiesc intr-un astfel de sistem.

Opere: Zona sinistra, Vizita arhiepiscopului, Mirosul pușcăriei, Plus-minus o zi.