Aleksandr Soljenitin - Vitelul si stejarul

Romancier rus, dizident al regimului comunist, una dintre cele mai de seamă figuri ale Rusiei, avea să cunoască faima mondială cu o serie de lucrări de-a dreptul fantastice. Este interesat de literatură încă din tinerețe și reușește să cucerească publicul cu primele sale povestiri. Probabil, una dintre cele mai cunoscute scrieri ale sale avea să fie Arhipelagul Gulag, care șochează și uimește în același timp audiența internațională.

Autorul se naște la Nord de Caucaz, duce o copilărie interesantă și este inspirat de realitatea înconjurătoare să se dedice întru totul scrisului. Culege informații prețioase de prin lungile sale plimbări și își alege modele de nădejde pentru operele de mai apoi. Curios sau nu, este expulzat din Rusia în 1974 și se reîntoarce imediat după prăbușirea comunismului.

Ideile și pozițiile sale vehemente vor supăra autoritățile de la Moscova, iar scrierile sale vor fi interzise și supuse unei cenzuri dure.

Deși se stabilește cu familia în America și devine cetățean american cu acte în regulă, este atras de patria sa și decide să se reîntoarcă. Ajuns înapoi în Rusia, este dezamăgit de noua ordine socio-politică și își notează impresiile în mai multe însemnări personale, pe care le va da publicității mai apoi.

Lucrarea prezentă este una dintre cele mai căutate pe care autorul rus avea să le aducă în fața publicului. Scriere autobiografică, plină de dramatism, se extinde pe o perioadă de 12 ani, timp în care scriitorul trece prin fel și fel de experiențe traumatizante. Cartea este o relatare deosebită despre viața sub un regim politic autoritar, într-o sărăcie cruntă, măcinat de fel și fel de angoase și urmărit de poliția politică rusească.

Traiul în Rusia comunistă nu e tare facil, iar autorul nostru, deși scrie din exil, rememorează cu acuratețe zilele trăite pe pământ natal.

Memorabil, plin de metafore și dornic să acapareze atenția publicului, autorul face o pledoarie pentru libertate și vorbește despre dorința arzătoare a rușilor de a se întoarce în țară, dar într-o țară liberă și democratică. Imaginile descrise de scriitor se succed, iar realitatea zilelor sale este evocată cu acuratețe în jurnal. Suntem copleșiți de maniera în care Soljenitin ne descrie Rusia eternă și urmărim cu înfrigurare fiecare paragraf.

Nu e de mirare că avea să facă public romanul abia după ce cade comunismul în Rusia, căci atacurile sale la clasa conducătoare de dinainte erau dure, ferme și fără ocolișuri. Autorul avea s[ fie aspru criticat pentru operele sale degajate, dar asta nu-l va împiedica să-și exprime în continuare subiectiv părerile. Opera lui este de-a dreptul grandioasă și aduce în atenția noastră imagini dintr-un trecut îndepărtat, combinate cu imaginile prezentului. Suntem martorii unei transformări a societății, traversăm etape de friză și înțelegem mai bine istoria Rusiei de altădată.

Scrierea va fi tradusă în mai multe limbi de circulație internațională, iar numele autorului avea să înconjoare întreaga lume. Astăzi, cartea este disponibilă în mai multe ediții, după cum urmează: Humanitas (2002), Humanitas (2001).