Alexandre Dumas a fost unul dintre cei mai prolifici scriitori ai Franței, și nici nu e de mirare. Cu romane precum Cei trei muschetari, Cele două Diane sau Laleaua neagră a reușit să acapareze atenția publicului de pretutindeni așa că haideți să vedem cum a început totul. S-a născut pe 24 iulie 1802 într-un sătuc din orașul francez Picardy , în familia lui Antoine-Alexandre Davy de la Pailleterie, primul general de origine africană din Franța. Acesta s-a căsătorit cu o sclavă și pentru a scăpa de jignirile din societate a decis să participe la revoluția franceză. Din păcate moare când Alexandre are doar trei ani și pierde și toate proprietățile de pe numele său. Împreună cu mama și sora duceau o viață destul de dificilă pentru că Napoleon nu dorea să le dea pensie și trebuiau să muncească cu ziua pentru a se hrăni. Chiar dacă nu erau prea bune condițiile de trai, băiatul a deprins din comportamentul răposatului tată cele mai bune lucruri, unul dintre ele fiind cititul. Citea orice carte prindea iar la 21 de ani a decis să plece la Paris pentru a urma facultatea de drept. Tot ce reușește să obțină după studii este postul de secretar al regelui Ludovic Filip așa că își încearcă norocul în teatru.
În 1829 scrie "Henric al III-lea si curtea sa" ce se va bucura de un succes uimitor încă din prima clipă a publicării. Va fi prezentă în biblioteci, teatre și cenacluri iar numele său va deveni cunoscut în toată capitala și va primi postul de bibliotecar. Era mult mai bine plătit, mai bine văzut și inspirat fiind scrie piesa de teatru Antony ce va fi jucată de peste 100 de ori consecutiv. Deși avea un real succes pe acest plan, decide să scrie nuvele istorice însă acestea nu respectau datele exacte. Erau pline de aventură, descriau scene demult întâmplate dar uneori și fantastice. Văzându-se pe culmile succesului, și necesitățile sale au devenit mai scumpe și scria pe bandă rulantă, poate de aceea avem în ziua de azi peste 50 de romane și nuvele. La un moment dat chiar născocise un sistem ce îi permitea să scrie o carte într-o săptămână. El crea firul narativ al poveștii, personajele și punctul culminant iar colaboratorii săi făceau restul. Va călători mult, se va implica în revoluția italiană și la întoarcere va scrie o carte de bucate ce va fi publicată post-mortem.
Vorbind de romane, unul dintre cele ce nu au ajuns atât de faimoase este "Călăul din Paris". Acesta a apărut în limba română în 1889, ediție ce a fost urmată de editura King în 1992 și Dexon în 2014. Este un roman istoric ce îi descrie viața regelui Ludovic al XVI-lea dar într-un mod mai poetic. El credea că este cel mai iubit om din țară, cel mai deștept și celai influent însă soarta l-a dus pe alte căi. Nu era prea bătrân însă gândirea sa era învechită iar francezii au decis că nu îl mai doresc la conducere așa că au decis să îl înlăture. Călăul Charles Henri Sanson va face acest lucru, el va fi de asemenea și povestitorul ce ne va plimba în viața regelui până în ultima clipă.