Alexandre Dumas - Doctorul misterios

Alexandre Dumas, născut la 24 iulie 1802, în Franța, a fost un popular scriitor francez, celebru pentru romanele sale istorice de aventuri. Debutează în lumea literară redactând piese de teatru împreună cu prietenul lui, vicontele Adolphe Ribbing de Leuven. Deși primele scrieri au fost eșecuri, continuă să scrie teatru, cunoscând succesul în anul 1829, grație reprezentație cu "Henric al III-lea și curtea sa", la Comedia Franceză.

Cartea "Doctorul misterios" și continuarea sa, "Fiica marchizului", fac parte dintr-un diptic, scris de către Dumas în jurul anului 1863, dar publicat în 1872, la doi ani după moartea acestuia. Acest diptic, publicat pentru prima oară sub numele de "Creație și răscumpărare", este mai presus de toate o sublimă poveste de dragoste, plasată în timpul Revoluției Franceze, subiect pe care Dumas l-a tratat de nenumărate ori. "Doctorul misterios" este una dintre ultimele mari lucrări scrise de autor, una dintre cele mai puțin cunoscute, însă și una dintre cele mai interesante, deoarece autorul preia câteva teme majore din romanele sale anterioare, adăugând ceea ce înțelepciunea și anii de experiență literară, dar și umană, i-au oferit. Acțiunea romanului se desfășoară în anul 1785, în Argenton, un oraș simplu. Locuitorii nu se vedeau nici schimbându-se, nici îmbătrânind, cum rândunica se reîntorcea an de an pe la strașinile caselor lor, tot astfel bucuria primăverii, ivită în soarele din aprilie, le aducea acestora în inimi an de an curajul de a înfrunta muncile aspre ale verii și trândăvia dureroasă a iernii. Pe una dintre străzile mai puțin locuite, fiind năpădite de iarbă, se ridica o casă puțin diferită, comparativ cu celelalte. Aceasta era îngropată în iederă imensă, în frunzișul căreia seara părea că se refugiază toate vrăbiile din oraș și din împrejurimi. Acolo locuia un tânăr de profesie doctor, pe nume Jaques Merey, ce avea în jur de douăzeci și opt de ani, fiind venit de la Paris acum trei ani. Motivul pentru care alesese să se retragă în Argenton (Berri), un oraș rustic, care prezenta puține ocazii pentru exercitarea medicinei, era reprezentat de gustul singurătății și de dorința de a lucra neîntrerupt și, într-adevăr, tânărul savant, care era poreclit în oraș doctorul misterios din pricina felului său de viață, nu vizita pe nimeni, și nimeni nu îl văzuse nici măcar să meargă la biserică sau la cafenea, lucru de două ori mai scandalos într-un orășel de provincie. Într-o zi, Jaques găsește o fetiță mută, aflată într-o stare fizică deplorabilă, la casa unui tăietor de lemne, fiind abandonată de părinții ei. Acesta o ia de acolo, o botează Eva, o crește, transformând-o într-o tânără inteligentă și frumoasă. În timp, doctorul ajunge să se îndrăgostească de ea, tânăra împărtășindu-i sentimentele, dorința lor de a se căsătorii prinzând contur din ce în ce mai mult. Însă, Eva îi expune doctorului dorință sa de a-și cunoaște părinții biologici. În aceste condiții, Jaques decide să reia ancheta, identificându-l pe marchizul de Chazelay ca fiind tatăl biologic al fetei, moment în care acesta decide să-și recupereze fiica, cei doi fiind despărțiți, fără a se ține cont că dragostea dintre ei era una reciprocă. În aceeași perioadă izbucnește și Revoluția Franceză, doctorul fiind numit reprezentant al micului oraș. Jaques nu va reuși să o uite niciodată pe Eva, căutând-o neîncetat. Romanul se termină în momentul în care acesta află adresa Evei, plecând într-o suflare după ea.

Cartea "Doctorul misterios" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în zece ediții, și anume: Cartea Românească (1987), Cartea Românească (1974), Frossini (1993), Cartea Românească (1968), Felix-Film (1992), Frossini (1986), Cartea Românească (1984), Cartea Românească (1973), Cartea Românească (1975) și Cartea Românească (1977).