Romancier francez de renume internațional, Amin Maalaouf avea să câștige faima cu scrierile sale parcă desprinse dintr-o realitate necunoscută nouă. Cu vaste noțiuni de literatură și limbi străine, viitorului mare scriitor nu îi va fi foarte greu să cucerească piața internațională de carte.
Astfel, se axează îndeosebi pe publicul restrâns și publică în câteva gazete locale mai multe povestiri și nuvele de dimensiuni reduce, care vor prinde nemaipomenit la public. Istoria rămâne însă marea sa pasiune și este determinat să aducă strălucirea de altădată în paginile manuscriselor sale. Personajele sunt inspirate fie din viața de zi cu zi, fie din legende și mituri atent studiate, fie culese de pe meridianele pe care autorul le-a vizitat, în goana sa pentru dezvoltare personală și profesională. Cumva, luăm parte la o ascensiune nemaipomenită a unui ins care, în copilărie, nu părea a fi un individ promițător din punct de vedere intelectual. Autorul însuși avea să declare că nu vedea urme de reușită pe plan profesional și că îl uimește această susținere a publicului.
Lucrările sale sunt pline de metafore și de fel și fel de trimiteri către ideologii trecute, către fel și fel de curente religioase care au dominat spațiul european în veacurile trecute. Grecia și Roma deopotrivă îl vor fascina, iar Franța lui Napoleon va fi obiectul mai multor lucrări de ale sale.
În 1988, apare lucrarea intitulată simplu „Samarkand”, care surprinde încă de la primele pagini. O lume exotică nemaipomenită, plină de fel și fel de contraste și populată de personaje care mai de care mai interesante, ne va cuceri și șoca în același timp. Frumusețea tulburătoare a romanului avea să ne tulbure încă de la primele fraze, iar eroii par rupți din O mie și una de nopți. Orientul și Occidentul se îmbină extraordinar, iar Maalaouf este un maestru al condeiului, care evocă acțiunea subtil și metaforic.
Francezul face trimiteri către lucrarea grandioasă a lui Machiavelli, „Principele”, și ne vorbește despre obsesia pentru stăpânire și pentru deținerea adevărului suprem. Viața în Samarkand nu este deloc simplă și nici pe departe plictisitoare, iar atmosfera creată de autor oferă un confort psihologic cititorului. Între opulență și mizerie, traiul cotidian se derulează lent, fără salturi bruște, iar societatea este cumva scăldată într-o lumină blândă, ca toate patriile orientale. Scriitorul vorbește, de asemenea, despre un fanatism religios exagerat și face asocieri cu alte perioade de cumpănă din istoria îndepărtată a lumii.
Pe alocuri, scrierea poate fi privită precum un jurnal de călătorie, precum o incursiune într-un tărâm magic și, aparent, intangibil. La nivel mondial, va fi tradusă în peste 20 de limbi de circulație mondială și va servi drept sursă de inspirație pentru scriitorii aflați la început de drum.
Pe site-ul nostru, cartea este disponibilă în mai multe ediții, după cum urmează: Polirom (2006), Polirom (2014).