Ana Blandiana este una dintre cele mai cunoscute scriitoare și poete feminine pe care țara noastră le-a oferit literaturii universale. Ea scrie despre lume, despre dragoste și despre natura umană în toată complexitatea ei. Cumva, este o voce a națiunii, iar prin poezia ei reușește să ne transforme și să ne sensibilizeze. Se naște la Timișoara, sub o stea norocoasă, și este un copil sensibil și iubitor de literatură și istorie. Citește de mică, scrijelește poezii și povești scurte în vacanțele petrecute în curtea bunicilor și pierde ore în șir explorând natura. Știe că este făcută să devină artistă sau poetă, iar visul i se va îndeplini peste ani. Studiază la Cluj, unde locuiește o vreme și are ocazia să cunoască cei mai de preț autori ai acelor veacuri. Trăiește vremuri complicate, iar situația din țară o împiedică să publice o vreme. Îl cunoaște pe Romulus Rusan mai apoi, care îi va deveni soț și îi va fi alături până în 2016, la moartea acestuia.
Este călăuzită de o inspirație nemaipomenită, iar strălucirea din ochii ei nu va dispărea niciodată, nici măcar acum, la cei 81 de ani pe care îi are. Poemele sale sunt frânturi de viață, iar inspirația o găsește oriunde, pe stradă, în cafenele, în baruri obscure, în Cișmigiu sau poate într-un vagon de tren care o poartă spre munte sau spre mare. Are ocazia să călătorească pe alte meleaguri și reușește să adune și de aici experiențe care o vor însoți pe vecie. Eroinele ei sunt, de fapt, o reprezentare a sa, iar publicul este fascinat de maniera în care Ana își exprimă ideile și își conturează sentimentele. Pentru ea, scrisul este o eliberare, un refugiu, un proces de vindecare pe care nu îl va abandona niciodată.
Cartea de față este una dintre cele mai apreciate ale autoarei, iar publicul o va ridica pe un piedestal de unde nimeni nu va reuși să o mai coboare. Lucrarea este redactată în versuri și cuprinde un amalgam de sentimente și o expunere extraordinară a vieții simple, atât de apreciată de artista noastră. Strada Anei este a noastră a tuturor, iar emoțiile care ne trec când o descoperim sunt multe, diverse și puternice. Autoarea face o pledoarie pentru viața simplă, pentru frumusețea lucrurilor mărunte, pentru oamenii de calitate, pentru soarele care strălucește indiferent cât de grea ar fi ziua aceea. Ana Blandiana este o încântare, iar versurile sale sunt fascinante. Astfel, opera ne va purta poate în copilărie sau ne va abandona într-o reverie stranie, dar colorată și plină de sens.
Fiecare metaforă pe care scriitoarea o aduce în prim plan ne amintește de vremurile tihnite ale copilăriei, de frumusețea zilelor petrecute la țară, iar toate aceste sentimente amestecate ne vor arunca în melancolie. Trecem, alături de autoare, de la o stare la alta și cunoaștem bucuria, tristețea și nostalgia.
Scrierea va fi tradusă în franceză și engleză, iar numele autoarei va deveni cunoscut la nivel internațional. Pe site-ul nostru, poate fi găsită în mai multe ediții: Univers (2001), Meridiane (2000), Editura pentru Literatură (1997).