Ana Blandiana este una dintre cele mai importante scriitoare, poete și eseiste române contemporane, cunoscută atât datorită operei sale literare, cât și a activității sale civice. Este considerată o voce emblematică a literaturii române, datorită poeziei sale delicate, profunde și pline de reflecții existențiale, dar și pentru angajamentul său față de libertatea de exprimare. Și-a început cariera literară la începutul anilor '60, afirmându-se rapid prin poeziile sale, care abordează teme precum libertatea, natura, efemeritatea vieții și condiții umană. Tonul liric, adesea melancolic, al versurilor sale a atras aprecierea atât a criticilor, cât și a cititorilor săi.
Cartea "Spaima de literatură", publicată pentru prima oară în anul 2006, este un eseu provocator care reflectă asupra responsabilităților literaturii și a efectului copleșitor pe care aceasta îl poate avea asupra scriitorului, dar și a cititorului. În lucrarea sa, autoarea discută despre responsabilitatea pe care o implică literatura autentică, în contrast cu literatura superficială sau facilă. Ea sugerează că adevărata literatură, care ajunge la esența lucrurilor, are o forță copleșitoare, capabilă să scoată la iveală adevăruri existențiale și morale, care pot deranja sau chiar înspăimântă. Blandiana vorbește despre responsabilitatea scriitorului de a nu se feri de adevăruri dure sau incomode, chiar dacă ele pot provoca anxietate sau disconfort. Scrisul original implică un fel de curaj, acela de a explora zonele obscure ale conștiinței umane, ale societății sau ale istoriei. Literatura nu ar trebui să fie o simplă distracție sau un refugiu din fața realității crude, ci un mod de a o înfrunta și de a-i căuta înțelesuri profunde. De asemenea, și cititorul ar putea să resimță această teamă de literatură. Pus în fața unei opere literare autentice, acesta se poate simți intimidat, deoarece este nevoit să se confrunte cu propriile sale frici, îndoieli sau conflicte interioare. În loc de o simplă lectură recreativă, literatura devine o oglindă care reflectă aspecte ale propriei existențe și ale realităților sociale care sunt adesea dureroase. Un alt aspect important al lucrării este acela al abordării dimensiunii politice și sociale a "spaimei de literatură", care este discutată în contextul regimului comunist din România. În acea perioadă, în țară literatura avea un rol dublu: pe de o parte, era un spațiu al evadării și al rezistenței pentru scriitori și cititori deopotrivă, dar, pe de altă parte, regimul însuși se temea de puterea literaturii de a demasca adevăruri sociale și politice incomode. În acest mod, cenzura devenea o formă de control a acestei forțe literare, în încercarea de a neutraliza potențialul subversiv al cuvântului scris. Autoarea sugerează că regimurile totalitare au simțit întotdeauna o teamă profundă de literatura liberă, deoarece aceasta are capacitatea de a deconstrui și de a pune sub semnul întrebării ideologia oficială. Eseul "Spaima de literatură" este scris într-un mod lucid și introspectiv, argumentele autoarei fiind construite cu o finețe analitică remarcabilă, pe tot parcursul lucrării Blandiana explorând teme complexe cu o claritate care provoacă nu doar mintea, ci și emoțiile cititorilor. "Spaima pentru literatură" este o lectură esențială pentru cei care sunt interesați de rolul profund pe care-l are literatura în societate și în viața personală. Ana Blandiana demonstrează cu inteligență și sensibilitate, că adevărata literatură nu trebuie să fie confortabilă; dimpotrivă, ea trebuie să provoace, să tulbure și să forțeze atât scriitorul, cât și cititorul să se confrunte cu cele mai adânci adevăruri ale condiției umane.
Cartea "Spaima de literatură" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Humanitas (2010) și Humanitas (2004).