Anchee Min - Azaleea Rosie

Anchee Min s-a născut la Shanghai, la 14 ianuarie 1957 și este autoare de cărți, pictoriță, fotograf și muziciană și își împarte viața între San Francisco și Shanghai. Ambii părinți au fost profesori. Ea a avut (ne)norocul să se nască în timpul regimului comunist al lui Mao Zedong, iar la frgeda vârstă de 9 ani deja făcea parte din Micile Gărzi Roșii (care reprezenta o mare organizație de tineri, ce a luat naștere la începutul Revoluției Culturale și avea ca scop susținerea regimului maoist) și a fost forțată să își denunțe profesoara ei preferată autoriăților, aceasta fiind acuzată de faptul că ar fi împotriva regimului comunist maoist. În adolescență, mai exact la vârsta de 17 ani a fost trimisă la o fermă colectivă, aproape de Marea Estică Chneză, unde a îndurat condiții teribile și a fost nevoită să lucreze fără oprire timp de 18 ore pe zi. În cele din urmă a sfârșit cu leziuni ale măduvei spinării. A început o aventură amoroasă cu comandanta taberei din care făcea parte (o femeie pe nume Yin), deși atribuie această aventură datorată singurătății. La această fermă colectivă a fost descoperită de Studioul de Film Shanghai și datorită înfățișării sale frumoase de proletariană, a fost recrutată pentru a face parte din distribuția unuia dintre filmele realizate de studioul cinematografic celebru al doamnei Mao și se spune că ar fi primit chiar rolul principal. În cele din urmă, filmul nu a mai fost niciodată finalizat. După moartea lui Mao Zedong și căderea ulterioară a lui Jiang Qing, Min a fost exilată și tratată foarte rău. A avut o perioadă în care s-a cufundat în depresie și a vrut să se sinucidă.  Ajutată de actrița Joan Chen și sponsorizată de mătușa ei care trăia în Singapore, Min a obținut un pașaport și a aplicat la Școala de Artă a Institutului din Chicago.  Apoi a emigrat în America, unde a fost aproape deportată pentru că nu vorbea limba engleză, în ciuda a ceea ce scria pe aplicația de viză, însă a reușit să îl convingă pe ofițerul de imigrări să o lase să intre în țară. După ce s-a mutat, a lucrat la 5 job-uri în același timp și a învățat limba engleză vizionând „Strada Sesame”. Tot în America și-a scris cartea de memorii „Azaleea Roșie”, pe care a publicat-o în anul 1994 și care a devenit un bestseller internațional, ajungând să fie tradusă în peste 20 de limbi. În anul 2001 a publicat cartea „Cum am devenit doamna Mao”, în anul 2004 a publicat „Împărăteasa Orhidee”, iar în anul 2007 a publicat „Ultima Împărăteasă”.

Romanul „Azaleea Roșie” o găsim la editura „Polirom” (2009, 2018). Cartea reprezintă o prezentare a vieții autoarei, folosind un titlu metaforic, acesta reprezentând numele filmului în care autoarea trebuia să joace la vârsta de 17 ani. Temele abordate sunt regimul comunist, luptele interioare dar și cele cu sistemul, viața în sărăcie, iubirea interzisă din copilărie, îndoctrinarea prin școală, lipsa speranței în foarte multe cazuri existențiale, vânarea paranoică a dușmanilor poporului și despărțirea unui copil de familia sa. Cartea este scrisă într-un simplu și direct și este menită să treacă cititorul printr-o serie de stări și să trezească în el empatie.