„Femeia care aștepta” este cel mai profund roman semnat de Andrei Makine, cel mai uman, cel mai delicat, cel mai real și ireal produs al imaginației sale extraordinare. Romanul aduce în prim plan o poveste remarcabilă, având în centrul acțiunii o femeie care, asemeni Penelopei lui Ulise, își așteaptă logodnicul să revină de pe front. Legământul de iubire pe care Vera, căci acesta este numele protagonistei, nu dorește să îl încalce sub nicio formă începe să se clatine când îl întâlnește pe narator.
Dar, să începem cu începutul. Suntem spre finele celui de-al Doilea Război Mondial, armatele cutreieră Europa, iar libertatea mult așteptată nu pare să răsune de nicăieri. Naratorul romanului pornește într-o incursiune incredibilă pe malul Mării Albe, sperând că aici poate afla tainele străvechi ale sovieticilor și descoperi mai multe despre poporul său. Departe de locul în care se află, la mii de kilometri distanță, confruntările armate nu s-au oprit, iar războiul pare să fie mai încrâncenat ca niciodată.
Aici, în ținutul acesta auster, rupt cumva de civilizație, înstrăinat și chiar misterios, trăiește Vera, o femeie singură care poartă o povară dificilă pe umeri. Povara așteptării continue a unui bărbat care pare a nu se mai întoarce. Femeia a făcut un legământ de fidelitate, o promisiune de iubire și nu este dispusă să își încalce cuvântul dat. Dar dacă iubitul ei este mort? Dacă așteptarea nu va lua sfârșit niciodată? Acestea sunt întrebările care încolțesc în mintea Verei și pe care încearcă din răsputeri să le alunge. Totuși, de niciunde, apare un bărbat diferit, un explorator poate ori un căutător de trecut, iar percepția despre realitate se schimba în mintea femeii. Ruptă până acum de realitatea din est, de pe front, femeia află că războiul s-a întețit și că mii de soldați au căzut în luptă. Să fie și bărbatul ei printre cei care nu mai sunt, printre cei care au murit pentru o patrie aflată în pierzanie?
Makine reușește, ca de fiecare dată, să aducă în fața noastră o poveste înduioșătoare și combina elemente vechi cu elemente inovative, se aseamănă cu Dostoievski și se deosebește de el, în același timp. Între timp, pe neașteptate, între Vera și narator se leagă o poveste strânsă de prietenie, care, mai târziu, se transformă într-o legătură de dragoste. În mod straniu, toate certitudinile femeii sunt dărâmate, iar lumea ei capătă un alt sens. Aici, unde nu mai exista speranță, se naște o rază de lumină, se vede o luminiță la capătul tunelului, iar protagoniștii își dau frâu liber sentimentelor.
Cartea va ajunge numaidecât pe piața literară din Europa, iar criticii o vor aprecia și promova masiv. Ulterior, aceasta va fi reeditată și tradusă în peste 30 de limbi de circulație internațională. Pe site-ul nostru este disponibilă în mai multe ediții, după cum urmează: Polirom (2019), Polirom (2005).