S-a nascut in 1936 (Apeldoorn, Olanda), si este unul dintre cei mai influenti politologi contemporani, specializat in studierea democratiei si sistemelor electorale. A obtinut doctoratul la Universitatea Yale din New Haven si a devenit Profesor de Cercetare in Stiinte Politice la Universitatea California, San Diego. Pe parcursul carierei sale remarcabile, Lijphart a desfasurat cercetari aprofundate in domeniul politicii comparative, alegerilor si sistemelor de vot, institutiilor si politicii etnice. Este recunoscut ca autoritatea principala in domeniul consociationalismului, un concept pe care l-a dezvoltat si popularizat prin lucrarile sale.

Una dintre cele mai semnificative contributii ale lui Lijphart a fost analiza contrastului dintre democratia consensuala si democratia majoritara in politica olandeza din perioada 1945-2000. In timpul unei sederi de trei luni la Institutul Olandez pentru Studii Avansate (NIAS), Lijphart a investigat tranzitiile dintre aceste doua forme de democratie, impartind analiza sa in cinci elemente constitutive: tipul de cabinet, relatiile executiv-legislativ, sistemele de partide, electorale si grupurile de interese. Concluzia sa principala a fost ca perioada critica 1967-1982, caracterizata de polarizare politica, nu a fost un interval de majoritarianism real, ci o tentativa nereusita de implementare a unui sistem majoritar, cu exceptia tranzitiei la cabinete de minim castig.

Lijphart a dedicat, de asemenea, o parte semnificativa a timpului sau la NIAS pentru pregatirea prelegerii Uhlenbeck intitulata  Democracy in the 21st century: Can we be optimistic?. Aceasta a presupus integrarea teoriei si evidentei empirice privind viabilitatea democratiei in statele nou democratizate si calitatea democratiei in democratiile bine stabilite. Lijphart a ajuns la concluzia ca designul constitutional optim care promoveaza atat viabilitatea, cat si vitalitatea democratica, include un guvern parlamentar, reprezentare proportionala si partide politice puternice si coezive.

Lijphart a publicat sau editat peste o duzina de carti influente, printre care: Democracy in Plural Societies: A Comparative Exploration (1977, Democratia in societatile plurale), Democracies: Patterns of Majoritarian and Consensus Government in Twenty-One Countries (1984), Power-Sharing in South Africa (1985), Electoral Laws and Their Political Consequences (1986), Parliamentary versus Presidential Government (1992), Electoral Systems and Party Systems: A Study of Twenty-Seven Democracies (1994), Patterns of Democracy: Government Forms and Performance in Thirty-Six Countries (1999; Modele de democratie. Forme de guvernare si functionare in treizeci si sase de tari).

Contributiile sale au fost recunoscute prin numeroase premii si distinctii, inclusiv Premiul Johan Skytte in Stiinte Politice, Premiul Aaron Wildavsky pentru carte si doctorate onorifice acordate de Universitatea din Leiden, Queen's University Belfast si Universitatea din Ghent. In 1995-1996, Lijphart a fost ales presedxinte al Asociatiei Americane de Stiinte Politice si este membru al Academiei Americane de Arte si Stiinte, al Academiei Britanice si al Academiei de Stiinte din Olanda. In 2010, a primit Premiul Constantine Panunzio Distinguished Emeritus, recunoscandu-i contributiile unice si extinse la Universitatea California, disciplina stiintelor politice si comunitatea globala. Prin munca sa riguroasa si abordarile inovatoare, Arend Lijphart a avut un impact profund asupra studiului democratiei si a continuat sa fie o voce esentiala in intelegerea si promovarea guvernarii democratice eficiente.

Lucrari: The Trauma of Decolonization: The Dutch & West New Guinea (1966); Democracy in Plural Societies: A Comparative Exploration (1977, Democratia in societatile plurale); Democracies: Patterns of Majoritarian and Consensus Government in Twenty-One Countries (1984); Power-Sharing in South Africa (1985); Electoral Laws and Their Political Consequences (1986); Parliamentary versus Presidential Government (1992); Electoral Systems and Party Systems: A Study of Twenty-Seven Democracies (1994); Institutional Design in New Democracies (1996); Patterns of Democracy: Government Forms and Performance in Thirty-Six Countries (1999, Modele de democratie. Forme de guvernare si functionare in treizeci si sase de tari); The Evolution of Electoral & Party Systems in the Nordic Countrie (2002); A Different Democracy: American Government in a 31-Country Perspective (2014).