Aristotel - Statul atenian

Una dintre cele mai proeminente figuri filosofice și politice grecești este Aristotel. Acesta a trăit timp 62 de ani și a reușit să aducă în prim plan opere ce sunt studiate chiar și în ziua de azi, la peste 2000 de ani de la scrierea lor. Rămas orfan de mic a trebuit să își găsească o ocupație, așa că a început să analizeze tot ceea ce se întâmplă în jurul său și să își ia notițe. La 17 ani se înscrie la Academia lui Platon unde după studii va rămâne ca profesor timp de peste 10 ani. Pe la vârsta de 40 de ani este chemat la curtea regelui Filip al II-lea pentru a-l educa îi învăța tainele vieții pe fiul său, Alexandru cel Mare. După ce Macedonia instaurează pacea cu Grecia, Aristotel se întoarce la Atena, unde își deschide propria școală care va concura cu cea la care a predat atâta timp. Însă toate acestea au avut un sfârșit tragic, pentru că după moartea lui Alexandru, războiul a reînceput iar el a fost nevoit să se refugieze la Eubeea, unde moare un an mai târziu. La conducerea școlii rămâne unul dintre cei mai importanți discipoli ai săi, Teofrast.

Eseul ”Statul atenian” a fost scris între 336 Î.H și 325 Î.H în Grecia antică și a fost descoperit în Oxyrhynchus, Egipt, în 1879. Dacă dorești să te delectezi cu o ediție în limba română, poți alege dintre următoarele: editura Agora (1992), editura Antet (2001 și 2009).

Eseul face parte din colecția constituțiilor realizate de Aristotel și conține două părți: prima este despre istoricul constituției din Atena până în 403 Î.H, iar cea doua parte este despre cum se întâmplă de fapt constituția în viața sa. Societatea ateniană de dinainte era una ancorată în mitologie, concepută ierarhic sub dreptul divin. Pentru ca aceștia să ajungă la democrație a fost nevoie de un proces treptat și de reformele lui Solon sau Pericle pentru a îndepărta oligarhia și pentru a ajunge la libertatea cetățenilor.

Această perioadă oligarhică a fost pentru mult timp prezentă la greci, iar sistemul lor era foarte bine organizat. Slujbe aveau doar cei de neam sau cu avere, pe viață sau pe 10 ani. Judecătoria era numită Sfatul Aeropagiților și avea grijă ca societatea să respecte regulile și obiceiurile, ocupându-se de altfel și de administrarea statului.

Totul se schimbă când au loc reformele lui Drakon care aduc o eliberare de datorii ale statului și cetățenilor și de asemenea legi noi. Folosindu-se de recensământ, acesta a împărțit populația pe 4 clase: pentacosiomedimni, cavaleri, mici proprietari și ”muncitori cu palmele”, slujbele adresându-se doar primelor 3. Ultima clasă avea drept de veto doar în adunarea poporului și în tribunalele populare.

Toate aceste modificări au adus pe parcurs democrația în lumea grecilor, însă după reforme, războaie și revolte. Faptul că Aristotel a trăit o parte dintre acestea pe propria piele face opera să fie cu adevărat o capodoperă politică, pentru că altfel, nu am fi avut cum să cunoaștem vremurile de acum 2 milenii.