Arthur Schopenhauer - Fundamentele moralei

Cunoscut pentru prelegerile sale extraordinare și pentru interesul acordat științelor umaniste, Schopenhauer este un personaj controversat, care va trezi numeroase scandaluri în epocă. Este interesat de literatură veche, de tratate de specialitate și cochetează cu mai multe limbi străine. Se trage dintr-o familie complexă, care are un istoric de boli mintale, iar Arthur însuși se luptă întreaga viață cu depresia și anxietatea. Fiecare scriere a sa este formulată sub semnul unor stimuli externi, pe care știe cum să-i gestioneze. Este cunoscător al mai multor limbi străine și face cercetare pe mai multe teme. Cumva, geniul său vine tocmai din această neînțelegere cu care se confruntă. Nu are o relație bună cu mama sa și trăiesc multă vreme separați. Este trimis să locuiască cu o rudă îndepărtată, care, se spune, că ar fi suferit de episoade depresive severe – toate acestea își pun amprenta asupra sa, iar autorul devine irascibil și de nesuportat.

Cartea de față este una scrisă în perioada sa de maturitate și, poate, cea mai importantă dintre toate pe care le oferă publicului. Bazându-se pe realitate, pe propriile interese și pe maniera în care el percepe lumea. Intens, curajos, plin de idei, concepe o pledoarie interesantă asupra moralei și lucrează în colaborare cu mai multe edituri cunoscute la acea vreme. Scrie în franceză și germană, iar opera sa devine cunoscută rapid. Relația cu mama sa se deteriorează și mai tare, iar Arthur decide să se îndepărteze total de femeie, pe care nu o va mai vedea vreme de 24 de ani. Va participa la înmormântarea acesteia, dar nu va regreta niciodată că nu și-au vorbit. Din relația cu mama sa, apar certe traume și percepția autorului asupra femeilor se schimbă.

Cartea este una destul de dificilă pentru aceia care nu sunt familiarizați cu stilul său narativ. Scrierea se bazează pe fel și fel de presupuneri ale acestuia, iar valorile pe care le susține sunt, adesea, chestionate de intelectualii veacului. Schopenhauer este direct, realist și nu se ferește să insulte și să judece ceea ce nu înțelege. El vorbește despre nevoile individului de a se face remarcat într-o societate în care averea este extrem de importantă. Vorbește și despre căsătoriile de conveniență care erau la mare căutare în epocă, dar și despre maniera în care indivizii se raportează la centrele de putere ale societății. El însuși se lasă condus de plăceri fugitive și cheltuie o avere cu femei de moravuri ușoare, la petreceri locale sau pe fel și fel de jocuri de noroc. Nu se va propaga niciodată drept un moralist convins, dar va susține că indivizii trebuie să-și tempereze pornirile și să știe cum să-și administreze finanțele pentru a supraviețui într-o societate dedicată progresului.

Scrie această lucrare după ce întreprinde o călătorie la Weimar, în Germania, unde înțelege pragmatismul nemților și îl poate compara cu lejeritatea francezilor.

Cartea este tradusă în peste 30 de limbi străine și distribuită masiv în Europa și nu numai. Pe site e de găsit în mai multe ediții: Humanitas (2018), Meridiane (2011), Univers (2017).