Augustin Buzura, născut în Berinta (Maramureș), la 22 septembrie 1938, a fost un cunoscut psihiatru, prozator și eseist român, autor a numeroase romane de succes și scenarii cinematografice. A debutat în literatură cu nuvela "Pământ", publicată în revista Tribuna, în februarie 1960. Printre operele sale se numără: "Absenții", "Fetele tăcerii", "Orgolii", "Refugii", "Drumul cenușii", "Raport asupra singurătății".
Cartea "Drumul cenușii", publicată pentru prima oară în anul 1988, este cel de-al doilea volum al trilogiei "Zidul morții". Opera este un puternic roman social, ce se axează pe tema "morții psihice", cea care străbate întreaga operă a lui Augustin Buzura. Acțiunea romanului și evenimentele în care sunt implicate personajele alcătuiesc elementele constituente ale unui univers narativ situat temporal, fără echivoc, imediat după desfășurarea grevei minerilor din anul 1977. Ziaristul Adrian Coman, naratorul, ce-și detestă profesiunea, este solicitat de Victoria Oprea, medic pediatru, să afle ce se știe despre minerul Helgomar David, ambele personaje cunoscute din primul volum al serie, intitulat "Refugii". David lucrase în mina din Marginea, ca mai apoi să fie transferat la Râul Doamnei, dispărând fără urmă de aici. Doctorița s-a gândit să îl contacteze pe Adrian Coman deoarece acesta scrisese mai ales despre mineri, iar ea le trata copiii de mulți ani. I-a arătat o listă cu nouă nume, foști apropiați ai dispărutului, dintre care despre doi nu se mai știa nimic, iar ceilalți fuseseră mutați la alte mine. Fiind ziarist, Adrian Coman pleca deseori în "documentare", putând "circula mult mai ușor". În lungile și obositoarele lui deplasări conștientizează trăirea în spațiul unei societăți închistate în interiorul unui proiect multilateral dezvoltat și într-altul extern, fantezist, dar de o mai accentuată rizibilitate. Libertatea, ivită pe treapta superioară a evoluției spirituale, cere un lung și dificil exercițiu, gândea Adrian Coman, fiind greu de păstrat, deoarece cei care și-o doresc trebuie să se împotrivească celor "ce au ca unic țel în viață să redomesticeasca omul". Narațiunea este reprezentată prin vocea la persoana întâi a ziaristului Coman, fiind deschisă prin patru variante distincte, fiecare făcând parte din alt registru stilistic, oprindu-se definitiv la a cincea. Începutul, construit pe structura stilului publicistic, convențional, consemnează inaugurarea lucrărilor unei viitoare unități industriale. Cea de-a doua deschidere este reprezentată de destăinuirea naratorului. După un an, acesta decide să se întoarcă în satul de munte, unde fusese bătut, umilit, cunoscând în același timp și împlinirea pe care nu o credea cu putință. În cel de-al patrulea început, ziaristul coboară spre adâncul sinelui, exprimând sentimentul pierderii de neinlocuit a unei ființe dragi. Narațiunea romanului urmărește cinci linii conflictuale, fiecare având un dinamism propriu, dezvoltând un subiect anume, în fiecare întâlnind o intrigă distinctă, evenimente și acțiuni de intensitate felurită, un punct culminant.
Mesajul romanului este unul destul de puternic, constând în faptul că, indiferent de situație, individul poate găsi puterea de a ieși biruitor în lupta cu lașitatea sau oboseala sa, deoarece, întărit și de prezența Ioanei Olaru - unul dintre cele mai complexe personaje ale operei lui Buzura, Adrian Coman va asista la propria sa reîntoarcere la viață.
Cartea "Drumul cenușii" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în cinci ediții, și anume: Litera (2004), Cartea Românească (1988), Rao (2014), Fundația Culturale Romane (1992) și Gramar (2000).