Azar Nafisi - Citind Lolita in Teheran

Azar Nafisi nu este de origine română și nici nu are o legătură semnificativă cu România în biografia sa. Ea este o autoare iraniană și profesor de literatură comparată care a trăit și predat în Iran și Statele Unite ale Americii. Cea mai cunoscută lucrare a sa este "Citind Lolita în Teheran", o carte de memorii care relatează experiențele sale învățând literatură în Iran și formând un grup de lectură clandestin pentru studenții săi.

"Reading Lolita in Tehran" este o carte de memorii a autoarei iraniene Azar Nafisi, care relatează experiențele sale învățând literatura occidentală în Iran și formând un grup de lectură clandestin pentru studenții săi. Cartea este împărțită în patru părți și include o varietate de lecturi literare, inclusiv romanele "Lolita" de Vladimir Nabokov, "Marele Gatsby" de F. Scott Fitzgerald și "Moartea lui Artemio Cruz" de Carlos Fuentes.

În prima parte, Nafisi își amintește de perioada în care a fost profesor la Universitatea din Teheran și de relația sa tensionată cu regimul islamic radical. Ea descrie cum a fost nevoită să poarte hijab și cum guvernul a început să restricționeze libertatea academică și să impună un set de valori și comportamente care erau contrare valorilor ei personale și academice.

În a doua parte, Nafisi descrie formarea grupului său de lectură clandestin, compus din patru studente. Ele se întâlnesc la domiciliul ei pentru a discuta literatura interzisă și pentru a explora cum aceste cărți reflectă realitatea lor. În timp ce se întâlnesc, Nafisi și studentele sale sunt supuse la riscuri mari din partea regimului și trebuie să învețe să navigheze prin politicile opresive ale guvernului.

În a treia parte, Nafisi își descrie plecarea din Iran și reîntoarcerea ulterioară. Ea își reia contactul cu fostele studente și continuă să exploreze ideile despre libertatea individuală și necesitatea de a găsi o voce personală în fața opresiunii guvernamentale.

În a patra și ultima parte, Nafisi dezvăluie impactul pe care literatura a avut asupra vieții sale și asupra grupului său de lectură. Ea argumentează că literatura poate fi o modalitate puternică de a deschide discuții și de a construi comunități, chiar în fața opresiunii politice și a regimurilor totalitare.

În general, "Reading Lolita in Tehran" este o carte puternică și emoționantă despre importanța libertății individuale și a puterii literaturii în fața opresiunii politice și culturale.

Cartea "Reading Lolita in Tehran" a fost primită cu multe critici pozitive, dar și cu unele critici negative. Doua dintre criticile pozitive sunt: The New York Times a numit cartea ca fiind fascinantă, ce oferă o perspectivă unică și plină de empatie asupra vieții în Iran sub regimul islamic; Publishers Weekly a criticat cartea ca fiind memorabilă pentru puterea de a combate cenzura.

Alți critici au acuzat cartea că este prea subiectivă și că oferă o perspectivă în mare parte negativă asupra societății iraniene, fără a oferi suficiente informații despre contextul politic și istoric.

Cartea "Reading Lolita in Tehran" a fost publicată pentru prima dată în anul 2003 de către editura Random House din Statele Unite ale Americii. Ulterior, cartea a fost publicată în numeroase ediții și în alte țări, fiind tradusă în peste 30 de limbi. În România, cartea a fost publicată în anul 2004 de către editura Humanitas.