Despre Barbara Cartland
Barbara Cartland si-a inceput cariera scriind articole pentru rubrica de barfe si stiri mondene a ziarului Daily Express. Si-a publicat primul roman, Jigsaw, in 1923, cartea devenind un bestseller. De atunci a scris peste 700 de carti de dragoste, devenind un adevarat lider al genului, iar la moartea ei, pe 21 mai 2000, au ramas 160 de manuscrise nepublicate, care se vor transforma in lucrari postume. A scris si sub numele pe care l-a luat dupa casatorie, Barbara McCorquodale.
S-a nascut la 13 decembrie 1901, in Birmingham. A fost copilul cel mai mare si singura fiica a lui Bertram Cartland, maior al Armatei Britanice, si al sotiei acestuia, Mary. A mai avut doi frati, Ronald - maior in Armata Marii Britanii in cel de-al Doilea Razboi Mondial si membru al Parlamentului - si James Anthony. Tatal sau a murit pe frontul din Flandra in Primul Razboi Mondial, iar cei doi frati au cazut in razboi, in 1940. Desi au fost o familie instarita, dupa disparitia capului familiei situatia materiala s-a deteriorat, insa mama sa a reusit sa deschida un magazin de imbracaminte in Londra. Barbara Cartland a fost educata la scoli private si adevenit cunoscuta ca reporter in 1922. S-a casatorit in 1927 cu George McCorquodale, un ofiter din Armata Regala Britanica din Scotia,de care a divortat in 1933, dupa acuze reciproce de infidelitate. Cei doi au avut o fiica, Raine, despre care al carei tata Barbara a afirmat ca era, in fapt, Printul George, Duce de Kent. Dupa divort, scriitoarea s-a recasatorit cu varul fostului sot, Hugh McCorquodale, in 1936, cu care a avut doi fii: Ian si Glen. Hugh a murit in 1963. Raine a devenit mama vitrega a Printesei Diana.
Scriitoarea a primit Ordinul Imperiului Britanic si Ordinul Sfantul Ioan, distinctii importante care se acorda persoanelor care si-au adus aportul semnificativ in domenii legate de arte, stiinta, servicii de caritate si servicii publice. Barbara Cartland servit si in Brigada de Ambulanta St John in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si a fost implicata in mai multe actiuni caritabile pe front, dar si dupa terminarea razboiului. In 1955 a fost aleasa in Consiliul din Hertfordshire din partea Partidului Conservator si a stst in functie timp de noua ani, pe durata mandatului sau militand pentru dreptul la educatie al copiilor tiganilor, pentru reforma creselor si pentru cresterea salariilor moaselor. Nici cariera muzicala nu i-a fost straina, lansand un album cu Orchestra Filarmonica Regala. A fost o figura emblematica in mass media britanica, aparitiile sale in societate fiind intotdeauna in rochii roz de sifon si cu o peruca de un blond blatinat, extrem de intens machiata. Discursurile ei se axau pe teme legate de dragoste, sanatate sau gatit. A murit pe 21 mai 2000, la 98 de ani, in Hertfordshire.