Bogdan Petriceicu Hasdeu - Razvan si Vidra
Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!
-25% Vezi detalii
Hasdeu - Razvan si Vidra. Trei crai de la rasarit. Ioan Voda cel Cumplit
IN STOC
Pret: 
Alte titluri publicate de același autor:
-25% Vezi detalii
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Articole si studii literare
IN STOC
Pret: 
Drama romantică “Răzvan și Vidra” de Bogdan Petriceicu Hașdeu, a apărut în anul 1867 la editura “Typographia Lucratoriloru Associati” din București, având subtitlul “Poemă dramatic în cinci cânturi”.
Opera este jucată pe scena Teatrului Național din București, purtând numele de Răzvan-Vodă și prezentând decăderea unei perioade din istoria Moldovei, măcinată de nesiguranță politică.
Printre alte edituri care au publicat opera, putem aminti de editura Tipografiile Române Unite, 1936, în format broșat, editura Tineretului, din colecția Biblioteca Școlarului, 1954, în format broșat, editura Eminescu, din colecția Biblioteca Eminescu, 1973, editura Valeriu, din colecția Biblioteca Școlară, 1994, în format broșat, editura Cartex, 2000, în format broșat sau editura Litera, 2009, în format cartonat.
Bogdan Petriceicu Hașdeu, având numele inițial de Tadeu Hâjdeu, s-a născut la data de 26 februarie 1838 în localitatea Cristinești, Horin, acum parte din Ucraina, fiind un însemnat scriitor, filolog, enciclopedist, lingvist sau istoric român, fiind un membru al academiei române și un adept al misticismului și spiritismului, practicat odată cu moartea fiicei sale, Iulia Hașdeu, în anul 1888.
Tânărul Hașdeu a copilărit pe teritoriul Basarabiei, fiind crescut de mama sa vitregă, acesta făcând parte dintr-o familie de boieri, iar tatăl său, pe nume Alexandru Hâjdeu, fiind un însemnat publicist, istoric și savant basarabean, acest lucru acaparându-l pe tânărul Hașdeu și ghidându-l spre o carieră similară cu cea a tatălui său.
Studiază la Universitatea din Harkov, în Ucraina, acumulând studii importante în domeniul lingvisticii și filologiei, fiind, mai târziu, apreciat de marele istoric Nicolae Iorga pentru îmbogățirea domeniului lingvistic și filologic pe teritoriul României.
După anul 1852, scrie mai multe opere, cu precădere istorice, epice și dramatice, pentru ca din anul 1856 să se stabilească în Republica Moldova, fiind numit judecător la Cahul.
Din 1858 începe să promoveze în diverse reviste literare ideea pașoptismului, fiind și un aprig susținător al Unirii.
Printre cele mai importante opere semnate de Bogdan Petriceicu Hașdeu, putem aminti de ”Ursita”, 1864, “Ioan Vodă cel Cumplit”, 1865 sau “Satyrul”, 1866.
Drama romantică “Răzvan și Vidra” de Bogdan Petriceicu Hașdeu reprezintă un tablou din istoria Moldovei, în care Hașdeu prezintă un episod tulbure din lupta pentru domnie.
Drama este structurată în cinci părți, intitulate de autor, cânturi, toate având câte un titlu sugestiv și fiind structurate în versuri. Prima parte se numește “Un rob pentru un galben” și prezintă apariția lui Răzvan, care găsește o pungă cu galbeni, pierdută de boierul Sbierea în târgul Iașilor și care, dorind să nu păstreze toți galbenii, alege să ofere unui sărac, pe nume Tănase un galben.
Acesta îl ia, chiar dacă în primă fază nu dorește să primească acest galben de la un țigan, lăsându-i pe ceilalți pentru alți sărmani. Apoi Răzvan învață să scrie și să citească la mănăstire, pentru ca mai târziu să realizeze un pamflet îndreptat domnului, afisând acest pamflet în piață. Târgoveții prezenți îl citesc și se amuză, iar boierul Bașotă observă și îi arestează pe târgoveți, însă, Răzvan, se predă, chiar dacă se aștepta să fie ucis. Boierul Sbierea găsește apoi galbenii în posesia lui Răzvan și își dă seama că lipsește un galben, astfel că îi spune lui Bașotă să i-l ofere ca rob pe acesta pentru un galben, scăpând astfel de moarte. Cel de-al doilea cânt este intitulat “Răzbunarea” și prezintă cum Răzvan părăsește moșia și ajunge haiduc, trăind prin codru. Acesta este silit de boierul Ganea să o răpească pe Vidra, fiica vornicului Moțoc, fiindcă familia acesteia dorea să o ducă la mănăstire și să nu fie înstrăinată averea familiei, Ganea dorind să se căsătorească cu Vidra.
În timp ce o găsește pe Vidra, Răzvan îl întâlnește și pe boierul Sbierea și are șansa răzbunării, însă Răzvan îl cruță pe acesta, iar Vidra, fiind impresionată de moralitatea lui Răzvan, rămâne cu acesta.
Al treilea cânt intitulat “Nepoata lui Moțoc”, prezintă mercenarii lui Răzvan, care aveau tabăra în Polonia și care câștigă o importantă bătălie, Răzvan fiind numit căpitan și având ambiția să crească ierarhic și să fie demn de poziția în societate a Vidrei.
Ultimele două cânturi, intitulate “Încă un pas” și “Mărirea”, prezintă creșterea în rang a lui Răzvan, numit polcovnic, iar mai apoi să fie curtat de ruși cu bani ca să treacă de partea lor, însă acesta refuză și se întoarce în țară, devenind hatman și căsătorindu-se cu Vidra. Până la urmă, toată această ambiție nu îl va ajuta pe Răzvan, care în urma unei invazii a armatei polone este rănit grav, autorul trecând în prim plan aspecte legate de soartă și meditând la tema “fortuna labilis” pe care o scoate în evidență ca pe o morală în finalul operei.
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2024 PrintreCarti.ro