Roman distopic publicat în 2015, care explorează temele dictaturii, religiei, și suprimării libertății într-o societate totalitară. Este adesea comparat cu 1984 al lui George Orwell datorită asemănărilor tematice și structurale. Apare într-o perioadă complicată din punct de vedere politic, iar autorul scrie din dorința de a-și canaliza atenția spre alte direcții. În mod paradoxal, lucrarea scrisă numai pentru sine, vede lumina tiparului și ajunge să fie una dintre cele mai bune scrieri ale veacului.
Acțiunea are loc într-o stat fictiv numit Abistan, o teocrație absolută care își bazează întreaga existență pe cultul lui Abi, profetul unui zeu unic, Yölah. Regimul controlează toate aspectele vieții cetățenilor printr-un aparat represiv și printr-o limbă special concepută să limiteze gândirea liberă, numită "Gumat".
Populația este obligată să respecte ritualuri religioase stricte și să se supună orbește liderilor. Orice formă de individualitate sau îndoială este pedepsită cu severitate. Libertatea de exprimare, de gândire și de mișcare sunt inexistente, iar realitatea este manipulată constant de regimul politic aflat la putere. Ati este protagonistul romanului, este un cetățean al Abistanului care începe să se îndoiască de sistem. În timpul unei călătorii într-un loc îndepărtat, el descoperă urme ale unei lumi anterioare, diferite de cea impusă de regim. Această descoperire îi trezește dorința de a înțelege adevărul despre trecut și despre lumea în care trăiește. Cumva, în el pornește ideea unei revolte, care ne surprinde având în vedere maniera în care sunt manipulați cetățenii. Koa este un prieten bun și confident al lui Ati, împărtășește o parte din îndoielile acestuia, dar este mai precaut.
Ati începe să observe contradicțiile din sistem și absurditățile propagandei oficiale. Pe măsură ce descoperă mai multe despre trecutul umanității și despre posibilitatea unei alte vieți, devine tot mai alienat față de regim. De aici înainte, cei doi pun la cale un plan prin care să scape din această societate opresivă și să își croiască un nou drum mai luminos. Totuși, calea e lungă, anevoioasă și plină de obstacole.
Sansal aduce în prim plan efectele unui regim totalitar care se bazează pe religie ca instrument de control. Romanul este o critică profundă a extremismului și a tendințelor de a suprima libertatea sub pretextul unui ideal suprem. Este, de asemenea, o reflecție asupra fragilității libertății și asupra modului în care indivizii pot rezista opresiunii. Cartea face trimitere la marile regimuri totalitare care au dezbinat Europa de-a lungul veacurilor, iar publicul este uimit de felul în care narațiunea este țesută. Cumva, frica domină întreaga operă, iar publicul este ținut într-o tensiune fără precedent până la ultimele pagini.
2084 este un avertisment împotriva pericolelor autoritarismului și a fanatismului religios. Sansal sugerează că, fără gândire critică și rezistență individuală, societatea poate aluneca într-un sistem de control total, în care umanitatea și diversitatea dispar. De asemenea, el vorbește despre singurătate, despre neputință și despre felul în care din atâția oameni supuși, este nevoie de un singur erou pentru a pune capăt tiraniei.
Cartea va fi tradusă în mai multe limbi străine, iar pe site-ul nostru este de găsit în mai multe ediții: Humanitas (2016), Humanitas (2018).