Carlos Fuentes a fost un scriitor, eseist și jurnalist mexican, considerat a fi unul dintre cei mai importanți autori ai literaturii latino-americane contemporane. Stilul lui Fuentes este unul complex și fragmentat, combinând narațiuni simultane, perspective multiple și o puternică influență a filosofiei și literaturii europene.
Cartea "Bătrânul Gringo", publicată pentru prima oară în anul 1985, analizează complexitatea relațiilor dintre Mexic și Statele Unite, în special din prisma unei perioade turbulente din istoria Mexicului, Fuentes reînviind trecutul, punând în discuție atât idealurile, cât și relațiile dure ale fiecărei culturi. Povestea se centrează pe trei personaje principale: Ambrose Bierce, La Gringa și Luis de la Garza.
Ambrose Bierce este un jurnalist și scriitor american, cunoscut pentru lucrările sale despre războiul civil american. Bărbatul a plecat spre Mexic în anul 1913, fiind portretizat de Fuentez ca un "gringo" în vârstă, deziluzionat, aflat în căutarea sensului vieții. El ajunge în Mexic în mijlocul Revoluție Mexicane, având o atitudine cinică și disprețuitoare față de realitățile din jurul său. În călătoria sa, acesta se confruntă cu diverse conflicte interioare legate de moarte, identitate și idealuri, dar și cu realitatea complexă a Mexicului, care este cu mult diferită de imaginea pe care o avea în minte.
La Gringa este o femeie americană, care a venit în Mexic cu speranța de a învăța și de a ajuta populația locală, dar ajunge să se piardă în confuzia și complexitatea revoluției.
Luis de la Garza este un mexican care, în mod indirect, devine martor al evoluției celor două personaje americane, fiind implicat în povestea de iubire și de conflict care se desfășoară pe fundalul revoluției.
Unul dintre cele mai puternice mesaje ale romanului lui Fuentes este acela al confruntării dintre două culturi complet diferite - cea americană și cea mexicană. Revoluția Mexicană, care face obiectul romanului, este o forță copleșitoare care modelează viețile personajelor. În acest context istoric, autorul reînvie conflictele de clasă, lupta pentru dreptate și nașterea unui nou Mexic. În romanul său, Fuentes îmbină realismul cu elemente de simbolism și introspecție psihologică, creând o atmosferă densă și profundă. Narațiunea este fragmentată, analizând perspectivele celor trei personaje principale, dar și trecând din trecut în prezent, din Mexic în Statele Unite, pentru a construi o imagine complexă a conflictelor interne și externe.
"Bătrânul Gringo" a fost întâmpinat cu aprecieri din partea criticilor literari, datorită profunzimii sale, complexității narative și a tematicii sale importante. Aceștia au apreciat modul în care autorul folosește un stil narativ neliniar, cu multiple perspective și schimburi între prezent și trecut. Această abordare îi permite cititorului să înțeleagă la un nivel mult mai profund conflictele interioare ale personajelor și contextul istoric al Revoluției Mexicane. În lucrarea sa, Fuentes utilizează un limbaj simbolic, în special în modul în care sunt descrise moarte și conflictele interioare ale personajelor, ceea ce adâncește semnificațiile romanului. De asemenea, mulți critici au remarcat faptul că "Bătrânul Gringo" este o lucrare semnificativă în contextul în care Mexicul se află într-o perioadă de schimbări politice și sociale, romanul reflectând tensiunile dintre idealismul revoluționar și realitatea brutală a revoluției. Deși marea majoritate a criticilor și cititorilor au apreciat stilul elaborat și structura narativă a romanului, există și voci care au considerat că romanul este uneori prea dens, putând fi dificile de urmărit, abordarea fragmentată și tehnica neliniară putând fi percepute ca fiind provocatoare pentru cititorii care preferă o poveste mai ușor de urmărit.
Cartea "Bătrânul Gringo" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Univers (2007) și Univers (1998).