Despre Carmen Sylva
Poeta si scriitoare prolifica, autoare a sute de poezii, eseuri, povestiri, romane si piese de teatru. Fiica principelui Hermann de Wied s-a nascut in anul 1843 sub numele Elisabeth Pauline Ottilie Luise de Wied. A primit o educatie deosebita. A invatat limbile engleza, franceza, italiana, suedeza, iar mai apoi si limba poporului care o va adopta, romana. De asemenea, a primit lectii in domenii umaniste (istorie, literartura, gramatica, istoria artei, istoria religiei) si exacte (matematica si fizica).
A debutat in anul 1880, cu doua volume de versuri. A fost interesata de folclorul si traditia romaneasca; si-a folosit scrierile pentru a promova cultura romaneasca. A scris, de asemenea, despre natura, dragoste si spiritualitate. A scris, de asemenea, despre natura, dragoste si spiritualitate. Elisabeta s-a angajat in sprijinul artistilor in devenire precum pictorul Nicolae Grigorescu, Vasile Alecsandri sau George Enescu, pe care regina il numea "drag copil al sufletului meu". Enescu a fost descoperit si trimis la studii in strainatate de catre regina si tot ea i-a urmarit cu multa atentie cariera artistica.
In anul 1869 s-a casatorit cu domnitorul Carol al Romaniei. Impreuna au avut o fiica, Maria, care a murit dupa ce s-a imbolnavit de scarlatina (1874). Printre numeroasele condoleante trimise la moartea fiicei ei a fost si poezia, Glas venit de dincolo de stele, scrisa de poetul Vasile Alecsandri. Aceste versuri au impresionat-o in mod deosebit si au facut-o dornica de a-l cunoaste. Ea i-a marturisit acest lucru fratelui poetului, fiind convinsa ca vizita poetului i-ar face bine. Cei doi s-au imprietenit; Vasile Alecsandri a fost cel care a incurajat-o sa traduca din poezia romaneasca in limba germana si i-a dedicat mai multe dintre poeziile sale.
In scurt timp, regina a inceput sa se asterne pe scris, si cum se apropia lansarea primului sau volum, tot poetul a fost cel care a orientat-o sa adopte un pseudonim. Ideea a entuziasmat-o pe principesa. Astfel, si-a ales pseudonimul de Carmen Sylva, Carmen insemnand in latina „cant”, iar Sylva, „padure”. Pe langa activitatea sa literara, ea a fost cunoscuta si pentru cea caritabila. Considerata a fi organizatoarea asistentei sociale din Romania, Elisabeta a infiintat pana in anul 1906 nu mai putin de 14 societati filantropice si nationale. Carmen Sylva s-a stins din viata pe 2 martie 1916, la Bucuresti. Este inmormantata alaturi de sotul sau, regele Carol I, la Curtea de Arges, unde au fost aduse si osemintele micii printese Maria.
Opera: Poezii romanesti; Pelerinajul Dunarii (1882); Cugetarile unei regine (1882); O rugaciune (1883); Din doua lumi (1884); Schite (1882); Printre veacuri (1885, dedicat lui Vasile Alecsandri); Astra (1882, roman scris in colaborare cu Mite Kremnitz); Bate la usa (1887); La voia intamplarii (1888), in colaborare cu Mite Kremnitz; Povestile Pelesului (1882 si 1883); Robia Pelesului (1888); Deficit (1890); Sola (1891); Rinul meu (1894); Povestile unei regine (1901); Aliunde (1913); Cuibul meu; Cantece din valea Dambovitei; Cantecele marii; Valuri alinate; Povestind copiilor; De prin veacuri. Povestiri istorice si legende populare pentru copii; Ullranda. Drama in doua acte in versuri.