Cartea lui Enoh

Cartea lui Enoh a fost redactată în secolul al III-lea înainte de Hristos și reprezintă una dintre cele mai importante creații cu caracter biblic din istoria omenirii. Lucrarea în sine este una controversată, fiind catalogată apocrifă de către Biserică, iar textul său a fost eliminat din Biblia canonică. Scrierea are la bază fundamente religioase, dar se vehiculează că face trimiteri nefondate și menite să discrediteze importanța religioasă. Cumva, fiecare capitol al lucrării este analizat cu atenție, iar publicul este purtat într-o lume plină de mister.

În secolul al XVIII-lea, un călător britanic pe nume Bruce, găsește în Etiopia trei manuscrise creștine păstrate de biserică ca parte a Bibliei. Cumva aceste trei manuscrise fac parte din varianta complexă a lucrării, iar publicului nu i-au fost revelate. Enoh ar fi scris o versiune total diferită a Bibliei și ar fi prezis acolo sfârșitul veacurilor cu de amănuntul. Fiecare manuscris în parte este deosebit, iar publicul reușește să pătrundă într-o lume desăvârșită, care ne va cuceri și ne va înspăimânta deopotrivă. Când ne așteptăm mai puțin, religia se împletește cu istoria, iar numele lui Enoh apare constant în manuscrisele de acest gen. Acțiunea acestor citate se petrece în Sumer și Babilon, iar neamurile pe care le descrie autorul sunt cele care au trăit în secolele de după Hristos. Textul conține 105 capitole, iar religia, sacralitatea și istoria se întrepătrund magistral.

Tăblițele găsite la Sumer, care conțin pasaje din textul lui Enoh, vor fi o descoperire incredibilă a arheologilor, iar de aici înainte cartea lui Enoh revine în atenția modernității. Fiecare personaj biblic este atent descris, iar faptele sfinților sunt și ele redate. De asemenea, în această versiune a Cărții Sfinte, sfârșitul lumii este mai aproape decât credem, iar judecata de apoi este mai crâncenă decât știam. Se fac trimiteri la oști ale lui Dumnezeu, la fel și fel de puteri nevăzute, la importanța venirii pe pământ a lui Hristos și la căutarea lumii de dincolo.

Cartea s-a redactat pentru întâia oară într-un dialect necunoscut. S-a stabilit apoi că ar fi aramaică. După ce, la Marea Moartă s-au descoperit nenumărate manuscrise de acest fel, iar filozofii au arătat un interes deosebit pentru lucrarea de față. Munca de descifrare a textului nu a fost deloc una ușoară, iar veridicitatea scrisului a trebuit confirmată cu specialiști din mai multe state. Cartea este una controversată și astăzi, iar mulți intelectuali au comparat-o adesea cu scrierile pseudo-științifice ale autoarei Ellen White.

Lucrarea este citată în alte scrieri de o importanță vitală la nivel internațional și va fi analizată secole de-a rândul. Cele 10 porunci ori cartea facerii sunt cuprinse în acest text, dar au o structură diferită și propun lumii o nouă perspectivă asupra timpurilor ce or să vină. În mod paradoxal, nimeni nu a putut să dovedească dacă lucrarea are la bază un sâmbure de adevăr, însă contestatari au fost destui. Cartea este astăzi căutată și în mediile academice. Pe site-ul nostru, la un click depărtare, este de găsit în numeroase ediții, dintre care vom aminti următoarele: Herald (2005), Meridiane (2009), Herald (2012).