Charles Darwin - Originea speciilor

Charles Darwin s-a născut pe 12 februarie 1809 și avea să devină unul dintre cei mai influenți oameni de pe planetă. Încă de mic acesta începuse să colecționeze tot felul de crustacee și plante marine pentru a le studia, însă părinții săi și-ar fi dorit ca acesta să fie mai mult preocupat de școală decât de natură. Continuă mai apoi să adune minerale și să își creeze insectare iar la 15 ani primește o pușcă care îi va aduce un nou hobby. Cu toate acestea, părinții săi, oameni din înalta societate, nu și-au dat seama că Charles era diferit față de fratele său, și nu îl lăsau să își urmeze visurile.

Tatăl său totuși încearcă să îl ajute și îl înscrie la facultatea de medicină însă băiatul este dezgustat de ceea ce se întâmplă și urmează doar cursurile de chimie. Apoi urmează facultatea de teologie care avea să îi deschidă noi uși. Studiază foarte sârguincios  taxonomia plantelor, îl citește pe William Herschel ce scria despre filosofia existenței și urmează să se pregătească de teza vieții sale.

La scurt timp după terminarea studiilor se împrietenește cu William Herschell, creatorul teoriei dezvoltării Pământului, și ajunge la concluzia că ființele au avut parte de aceeași evoluție ca planeta. Așa ia naștere cartea ”Originea speciilor” în anul 1859 la editura John Murray, în Marea Britanie. În România cartea a apărut pentru prima dată la editura Academiei în 1957, urmând apoi ediția editurii Beladi în 2007 și editurii Herald în 2017. 

Este greu să rezumăm în câteva rânduri ce vrea să zică de fapt Charles Darwin în peste 500 de pagini, însă ne putem rezuma la ceea ce este cel mai important: teoriile sale. 

Scopul autorului era simplu: să arate că speciile (plante, animale, oameni) nu au fost create separat, ci vin din același loc, iar religia nu a făcut parte din echipa de creare.

Inspirat de principiul creșterii exponențiale a populației a lui Mathus, susține că nu există o creștere infinită a dimensiunii populației din cauza resurselor naturale și limitelor geografice. Prin urmare, hrana va fi limitată, apa la fel și se va crea un efect al dispariție. Dar totuși cine va decide ce specie va supraviețui și care va dispărea? Aici intervine „selecția naturală”.Termenul acesta era relativ nou pentru omenire în acele vremuri iar mulți dintre oamenii ce au citit cartea au început să își facă provizii pentru viitorul îndepărtat. Selecția naturală va permite speciilor cele mai adaptate mediului lor să supraviețuiască și să prospere, în timp ce speciile fără aceste beneficii vor pierde lupta pentru existență și vor dispărea. Acest fenomen va da naștere la ceea ce numește Darwin ”descendență în evoluție”, termen ce înseamnă, pe scurt, că o specie care va fi aliterată și va naște o altă specie diferită, va crea ceva nou, cu alte forme și gene, ceea ce duce bineînțeles la evoluție.

Textul lui Darwin a stârnit multe controverse, din ziua în care a fost publicat și până astăzi, pentru că oamenii fiind obișnuiți cu creația divină, aveau impresia că autorul este împotriva. Nu numai aceștia au fost împotriva sa, ci și oamenii de știință care nu au înțeles de fapt cum autorul explică de la cum din cea mai mică bacterie, ai ajuns tu să trăiești acum.