Charles Perrault este arhicunoscut la nivel internațional pentru maniera în care readuce la viață cele mai populare povești ale copilăriei noastre. Cenușăreasa este, probabil, cel mai cunoscut basm al tuturor timpurilor. Povestea tinerei fete de împărat, care este oropsită de mama vitregă și supusă unor tratamente inumane, spre deosebire de surorile sale, a făcut înconjurul lumii.
Povestea Cenușăresei este sensibilă și plină de metafore, iar francezul Perrault are grijă să ofere o nuanță inovativă acesteia și să o expună magistral. Când Cenușăreasa află de un bal, care se desfășoară în apropiere, își dorește enorm să participe. Dar cum să o facă? Straie de gală nu are, iar muncile de zi cu zi nu vor fi gata până la ora balului. În plus, mama vitregă o însărcinează cu o povară și mai mare, doar nu ar reuși să ajungă la festivitatea mult așteptată. Astfel, în vreme ce surorile sale se pregătesc de zor, fata alege orezul de neghină într-o bodegă de la subsolul palatului. În ajutor îi vin câteva păsări și alte animale din zonă, care fac tot posibilul să o scoată din încurcătură.
Cu toate aceste ajutoare și cu bagheta magică a nașei sale, Cenușăreasa reușește să devină de-a dreptul strălucitoare și să se prezinte la fastuoasa petrecere. Ajunsă la bal, fata atrage toate privirile și admirația unui prinț galant și cuceritor.
Orologiul bate de miezul nopții, iar fata știe că trebuie să plece numaidecât, căci vraja făcută de nașa sa va dispărea și, odată cu ea, straiele și frumusețea se vor transforma în mizerie și neputință. De teama de a nu fi descoperită, fata aleargă rapid spre caleașca fermecată. În goana sa, își pierde un pantof, pe care prințul îl recuperează degrabă. Încurcat, junele nu poate depăși situația aceasta stranie și, a doua zi, pornește în căutarea celei care i-a furat inima pe vecie.
De aici înainte, povestea se complică, antagoniștii apar unul câte unul, iar menirea lor este aceea de a-i împiedica pe cei doi tineri să se regăsească.
Basmul este plin de metafore, de cifre magice, de personaje cu puteri supranaturale și dominat de un aer delicat, nostalgic. Perrault reușește să aducă în prim plan lupta dintre bine și rău, în urma căruia binele iese triumfător. De asemenea, francezul conturează nemaipomenit trăsăturile fizice și morale ale personajelor sale, dar și lumea basmului în ansamblul ei.
Povestea cucerește și astăzi și este utilizată în fel și fel de adaptări cinematografice. Deși modernitatea a acaparat totul, iar era globalizării a distrus mituri și legende, basmul acesta a reușit să supraviețuiască timpului, să fie reinventat și iubit de cititorii de toate vârstele.
Pe site-ul nostru, cartea este disponibilă în mai multe ediții, dintre care amintim: Curierul Doljean (1990), Litera (2011).