Despre Corneliu Zelea Codreanu
La 13 septembrie 1899 se nastea Corneliu Zelea Codreanu (cu numele de Corneliu Zielinski Codreanu), politician roman, fondatorul si liderul carismatic al organizatiei de extrema-dreapta Garda de Fier din Romania interbelica. Tatal sau a fost profesorul Ion Zelea Codreanu. Mama sa, Eliza Zelea Codreanu era de origine germana bavareza dupa bunicul patern.
A urmat studiile elementare la Iasi si Husi, iar intre anii 1912 - 1916 a fost inscris la liceul militar de la Manastirea Dealu. La 16 ani a fost combatant voluntar in Primul Razboi Mondial, neimplinind varsta minima pentru incorporare. Intre 1917 - 1918 a urmat cursurile Scolii Militare de Infanterie de la Botosani.
Atras de caracterul anticomunist al organizatiei, in 1919 a aderat la Garda Constiintei Nationale, iar anul urmator a participat la actiunile de inabusire a revoltei comuniste de la Atelierele C.F.R. Nicolina.
Dupa admiterea la Facultatea de Drept din Iasi, a devenit presedintele Societatii studentilor la drept; a desfiintat aceasta organizatie, iar in 1922 a infiintat Asociatia Studentilor Crestini. Decizia rectoratului universitatii de a incepe anul scolar fara traditionala slujba religioasa l-a determinat sa se baricadeze in interiorul institutiei si, in urma acestui fapt, a fost exmatriculat. A plecat in Germania si studiat timp de cateva luni la Berlin si Jena. In aceasta perioada a participat la mitinguri organizate de Hitler, lasandu-se cucerit de doctrina hitlerista.
A. C. Cuza, prieten al familiei si totodata protectorul si mentorul sau spiritual, a intervenit in favoarea tanarului; Acesta s-a reintors in tara, reluandu-si studiile pentru o perioada scurta. In acest rastimp ia parte la demonstratiile studentesti care cereau reducerea numarului evreilor in invatamantul superior („numerus clausus”).
Impreuna cu A. C. Cuza a fondat Liga Apararii Nationale Crestine (L. A. N. C.), partid antidemocrat si antisemit. In urma unei altercatii, in anul urmator a fost implicat intr-un proces la care l-a impuscat pe prefectul de politie Manciu in sala de judecata, in fata instantei. Acesta il agresase anterior. A fost insa achitat pe motivul apararii legitime. In 1925 s-a casatorit cu Elena Ilinoiu, fiica lui Constantin Ilinoiu. Cu ocazia acestui eveniment a fost organizat un spectacol-demonstratie politica in care mirii purtau costume nationale albe si pe cap pirostrii cu crucea in crestet si svastica pe frunte. Filmarea ceremoniei a fost confiscata si arsa in 1925 pe motiv ca punea in pericol ordinea si siguranta publica.
In 1927 s-a separat de L. A. N. C. pentru a-si forma Legiunea Arhanghelului Mihail, cunoscuta si ca Miscarea Legionara sau Garda de Fier. Din cauza uniformei verzi pe care acestia le purtau, membrii au fost numiti „legionari” sau „camasile verzi”. In aceasta miscare impotriva comunismului si evreimii, Codreanu a construit un fanatism religios mistic si i-a insuflat un idealism special, care atragea anumiti intelectuali mai tineri. In pofida persecutiei oficiale si a propriilor tactici de terorism, Garda - redenumita acum Partidul Totul pentru Tara - devenise pana in 1937 al treilea partid ca marime din stat; insa succesele sale electorale l-au determinat pe regele dictatorial Carol al II-lea sa il dizolve si sa-l inchida pe Codreanu (aprilie 1938). La 30 noiembrie 1938, in timp ce se afla in tranzit intre inchisori, el si 13 dintre asociatii sai au fost mai intai sugrumati si apoi impuscati, probabil in timp ce incercau sa scape.
Carti publicate: Pentru legionari (1936; reeditata in 1999); Circulari, Scrisori, Sfaturi, Ganduri, Madrid, 1951; Calauza bunului Roman - Regulamentul de functionare si organizare a Ligii Apararii National-Crestine (L. A. N. C.), in colaborare cu Ion Z. Codreanu si A. C. Cuza (1923); Circulari, Scrisori, Sfaturi, Ganduri (1951); Scrisori studentesti din inchisoare (1925; reeditata in 1998); Carticica sefului de cuib (1933; reeditata in 1990); Circulari si manifeste (1937, reeditata in 1981); Insemnari de la Jilava (1942, reeditata in 1994).