Despre Costin D. Nenitescu
Costin D. Nenitescu (cunoscut in publicatiile stiintifice ca Nenitzescu, n. 15 iulie 1902, Bucuresti - d. 29 iulie 1970, Busteni) este renumit pentru fondarea si promovarea unei noi ramuri ale chimiei romanesti cat si pentru cartile scrise pe tema chimiei organice si generale.
A fost fiul lui Dimitrie S. Nenitescu, fost ministru al Industriei si Comertului intre anii 1910 si 1912, membru al Partidului Conservator. A fost casatorit de doua ori, cu Ana Santer si Ecaterina Cioranescu, a doua sustinandu-l in cercetarile sale stiintifice.
Dupa ce a absolvit Liceul Gheorghe Lazar din Bucuresti, in anul 1920 incepe studiul chimiei la ETH Zurich, frecventand cursurile lui Peter Debye si Hermann Staudinger. Fascinat fiind de lucrarile lui Hans Fischer, se muta in anul 1922 in orasul Munchen, unde isi termina studiile in anul 1925, avandu-l ca mentor pe Fischer.
Dupa ce se intoarce in tara, lucreaza ca profesor la Universitatea din Bucuresti, intre anii 1925 si 1935, unde ocupa catedrele de chimie organica si chimie generala. La doar 26 de ani, in 1928, publica prima editie din cele doua tratate, Chimie organica si Chimie generala. Aceste doua carti vor deveni fundamentale in urmatoarele decenii pentru cursurile de chimie. Tratatul de chimie organica a fost publicat in opt editii, prima cu un singur volum, iar restul sapte doua volume. Unele editii au fost chiar si traduse in limbi straine.
A fost ales si membru al Academiei Romane, precum si al altor academii din strainatate. Primeste si medalia A.W. von Hofmann, o importanta distinctie internationala.
A avut si importante contributii stiintifice. Chiar de la inceputul anilor '30, se obtin in cadrul cercetarilor sistematice privind reactiile hidrocarburilor catalizate de clorura de aluminiu, rezultate importante pentru intelegerea mecanismului reactiilor prin intermediari carbocationici. Pentru prima data se observa rolul esential al unui cocatalizator in reactia de izomerizare a cicloalcanilor in prezenta clorurii de aluminiu. Intre anii 1965 si 1970 Nenitescu studiaza reactiile solvolitice. In urma acestor cercetari au ramas numerosi compusi organici si chiar reactii care ii poarta numele, precum hidrocarbura Nenitescu. A colaborat si cu profesori de renume din Statele Unite ale Americii si a contribuit la relatarea unor capitole din diverse tratate.
Facultatea de Chimie Industriala oganizeaza anual Concursul National de Chimie C. D. Nenitescu, in onoarea maestrului.