Curzio Malaparte - Tehnica loviturii de stat

Curzio Malaparte, născut la 9 iunie 1898, a fost un ziarist, scriitor și diplomat italian. Este cunoscut în afara Italiei în special datorită lucrărilor "Kaputt" și "The Skin".

Cartea "Tehnica loviturii de stat", publicată pentru prima oară în anul 1931 la Paris, este o carte faimoasă, la fel de vie și de actuală astăzi ca atunci când a fost scrisă de Malaparte. Această carte i-a adus atât gloria cât și o mulțime de necazuri autorului. Din cauza ei, acesta a cunoscut închisoarea, exilul, trădarea prietenilor, egoismul și ticăloșia oamenilor din jur. Interzisă inițial în Italia de către Mussolini, "Tehnica loviturii de stat" constituie acum pentru cititorul italian o noutate căreia situația internațională și cea internă din țară îi adaugă, din nefericire, un interes viu pentru actualizate. Volumul nu a fost interzis doar în Italia, ci și în Germania, Austria, Spania, Portugalia, Polonia, Ungaria, România, Iugoslavia, Bulgaria, Grecia, adică în toate statele în care, din cauza degradării instituțiilor democratice, libertățile politice și private erau sufocate sau reprimate. Cartea lui Malaparte a avut un destin ciudat și plin de aventuri: a fost interzisă de guvernele totalitare care o vedeau ca pe un "Manual al revoluționarului perfect"; pusă la index de guvernele liberale și democratice, deoarece nu era decât un "Manual al artei de a apăra statul"; învinuită de fascism de carte troțkiști și de către revoluționarul bolșevic Lev Davidovici Troțki; acuzată de lioțkism de către unii comuniști care nu doreau să vadă la un loc numele lui Troțki cu cel al lui Lenin, dar mai ales cu cel al lui Stalin. Curzio Malaparte a început să își scrie cartea în anul 1930, la Torino, pe când era director al ziarului "La Stampa", manuscrisul fiind dus la Paris, la editorul Bernand Grasset, de către Daniel Halevy, care venise specil la Torino pentru el, Malaparte neavând curajul de a trece frontiera cu aceste pagini asupra lui. În martie 1931, când volumul era pe punctul de a fi făcut public, autorul a călătorit în Franța, urmând sfatul lui Bernand Grasset și al lui Halevy, care ii spuneau să se pună la adăpost de eventualele reacții ale lui Mussolini. Cartea a fost pe placul conducătorul fascist al Italiei, însă nu a înghițit-o, interzicând ediția italiană, dar permițând ziarelor să o comenteze pe larg, până într-o zi când presa a primit ordin de a nu se mai ocupa în niciun fel de cartea lui Malaparte.

Publicata în Germania în anul 1932, înaintea venirii lui Hitler la putere, "Tehnica loviturii de stat", prima carte apărută în Europa împotrivă dicatorului, a adus o contribuție importantă la propaganda antinazistă. Autorul nu l-a cunoscut niciodată personal pe dictatorul german, însă i-a "ghicit" personalitate, portretul pe care i l-a făcut acestuia cu malițiozitate și cu tușe destul de dure dezvăluindu-i personalitate chiar și în fața nemților. Profeția lui Malaparte, care spunea că Hitler nu va prelua puterea printr-o lovitură de stat, ci printr-un compromis parlamentar, care s-a adeverit în luna ianuarie a anului 1933, a provocat discuții aprinse; ca și cealaltă profeție, și anume că Hitler va extermina, cu o violentă inumană, aripa extremistă a partidului său, care avea să se adeverească după câțiva ani, în iunie 1934. Odată ajuns la putere, Hitler a condamnat cartea lui Malaparte, prin decretul Gauleiter-ului din Saxonia, cerând să fie arsă în piața publică din Leipzig de către un călău, potrivit ritului nazist. Nemulțumindu-se cu atât, Hitler i-a cerut lui Mussolini capul autorului, pe care l-a și obținut.

Cartea "Tehnica loviturii de stat" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Nemira (1996) și Nemira (2007).