Danilo Kis - Gradina, cenusa

Danilo Kis este considerat unul dintre cei mai importanți autori ai literaturii din fosta Iugoslavie. S-a născut la 22 februarie 1935, la Subotica, într-o familie de evrei. Tatăl său a fost un intelectual și un om de afaceri, iar mama sa provenea dintr-o familie de evrei polonezi. Familia lui Danilo Kis a fost extrem de marcată de evenimentele istorice ale acelor vremuri, în special de Al Doilea Război Mondial și de Holocaust, iar aceste teme aveau să influențeze scrierile sale de mai târziu. În timpul războiului, familia sa a îndurat mult. Tatăl său a fost deportat și a sfârșit într-un lagăr de muncă nazist, iar Kis și mama sa au fost forțați să îndure condiții de subzistență. După război, familia s-a mutat în Belgrad, unde Kis a studiat literatura și istoria. Kis și-a început cariera literară în anii '60, odată cu publicarea celor două volume „Mansarda” și „Psalm 44”, însă printre romanele sale de succes se regăsesc „Cripta pentru Boris Davidovici”, „Lăuta și cicatricea” și „Grădina, cenușa”.

„Grădina, cenușa” este unul dintre cele mai importante romane ale lui Danilo Kis. A fost publicat în anul 1965 și este considerat un roman autobiografic, deoarece abordează teme legate de copilăria autorului și de perioada interbelică și postbelică. În România, cartea a fost publicată în două ediții la Editura Univers, în anul 2000 și 2010.

Romanul este structurat într-o serie de episoade fragmentare povestite din perspectiva unui copil, pe măsură ce își amintește momente din viața sa și din viața familiei sale. Protagonistul, Andi Scham, un alter ego al autorului, își amintește despre copilăria sa într-o familie evreiască, iar tatăl său, Eduard Scham, joacă un rol central. Familia trăiește în instabilitate și tensiune datorită unor conflicte sociale și politice, dar și a unor conflicte interne. Pe măsură ce naratorul crește, el înțelege că părinții săi sunt prinși într-un cerc vicios de trădare și neliniște, trebuie să înțeleagă suferința, trădarea și pierderea. Familia lui se confruntă cu dificultăți financiare și tulburări cauzate de comportamentul tot mai instabil al lui Eduard. Tensiunile cresc, iar familia, care în mod normal ar trebui să fie un refugiu, devine un loc de conflict și confuzie. Povestea culminează cu izbucnirea războiului și experiențele traumatizante prin care trece familia Scham, inclusiv deportarea și Holocaustul.

Titlul romanului face referire atât la „grădina” în sensul propriu, cât și la „cenușa”, ce semnifică frumusețea pierdută și sfârșitul. Grădina reprezintă un loc de refugiu în mijlocul haosului, în timp ce cenușa este un simbol al distrugerii și al sfârșitului unei ere. Naratorul evocă o grădină în care își petrece o parte din copilărie, un loc care este transformat de evenimentele istorice în cenușă și devine astfel un loc cu un trecut care nu mai poate fi recuperat.