David Grossman este un scriitor, jurnalist și eseist israelian de renume internațional, cunoscut pentru abordările sale sensibile și profunde ale complexităților umane, sociale și politice din Israel, dar și la nivel internațional.
Cartea "Cineva cu care să fugi de acasă", publicată pentru prima oară în anul 2000, are o structură caleidoscopică, îmbinând elemente de aventură, filosofie și reflecții asupra realității și percepției. Romanul are în prim-plan trei personaje: Asaf, un tânără în căutare de răspunsuri, Tamar, o adolescentă care fuge de acasă și cântă pe străzi, și Teodora, o călugăriță enigmatică, închisă într-o mănăstire încă de când era un copil. Asaf, tânărul confuz și neliniștit, găsește într-o zi un labrador, care îl trage într-o aventură ce îl va purta printr-un Ierusalim plin de mistere. Căutând-o pe Tamar și, de asemenea, pe Sai, un tânăr pierdut în lumea droguri, Asaf întâlnește personaje care sunt fiecare în căutarea unui refugiu sau a unui sens mai profund al vieții. Teodora, o călugăriță ce petrece mult timp citind, este o prezență centrală în poveste, oferind o viziune filosofică asupra vieții. Întrebările pe care ea le punem, ca de exemplu: "cum îi explici unui orb ce sunt verdele, violetul, purpuriul", reflectă dorința de a înțelege și de a da un sens experiențelor umane. Unul dintre punctele forte ale romanului este caracterizarea profundă a personajelor. Asaf este un tânăr care încearcă să își înțeleagă locul în lume, căutând un sens în relațiile cu ceilalți. Tamar este o adolescentă aflată mereu pe fugă, ale cărei motive de a pleca de acasă sunt complexe și legate de dorința sa de libertate, dar și de a găsi un loc unde să fie înțeleasă. Pe de altă parte, Teodora este o figură enigmatică, dar extrem de înțeleaptă, care reflectă asupra sensului existenței și asupra propriei condiții, fiind închisă într-o mănăstire de la o vârstă fragedă. Stilul narativ al autorului este caracterizat printr-o structură caleidoscopică, în care mai multe perspective și povești se împletesc pentru a crea o imagine completă a căutărilor și frământărilor interioare ale personajelor. Grossman alternează între narativele celor trei personaje, iar acest tip de abordare permite cititorului să se familiarizeze cu trăirile și gândurile lor cele mai intime. Reflectarea asupra sinelui, dorința de a evada dintr-o realitate apăsătoare și nevoia de înțelegere sunt teme recurente care sunt explorate în detaliu în carte. Lucrarea lui Grossman nu este doar o poveste despre aventuri și căutări, ci și o reflecție profundă asupra relațiilor interumane. De asemenea, romanul explorează și teme ale maturizării, întrucât personajele sunt într-o continuă căutare de sens și de autodefinire. Dorința de a găsi "pe cineva cu care să fugi" nu este doar despre o evadare fizică, ci și despre nevoia de a înțelege ce înseamnă să trăiești autentic și să găsești un loc de apartenență. David Grossman reușește să creeze o poveste care combină elemente de aventură, dramă și reflecție filosofică, având o rezonanță puternică nu doar pentru cititorii din Istrael, ci și pentru o audiență globală. Criticii au apreciat profunditatea psihologică și filosofică a poveștii, dar și structura sa narativă complexă. Însă, din cauza naturii introspective și analitice a romanului, unii cititori ar putea considera că ritmul acestuia este cam lent. De asemenea, criticii au subliniat faptul că orașul Ierusalim devine o entitate aproape vie în cadrul romanului. Atmosfera urbană și nocturnă reflectă atât contradicțiile sociale și politice ale orașului, cât și vulnerabilitatea emoțională a personajelor.
Cartea "Cineva cu care să fugi de acasă" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Polirom (2018) și Niculescu (2006).