David Lodge - Meserie!

Lucrarea intitulată sugestiv „Meserie!” avea să fie una dintre cele mai apreciate din cariera genialului David Lodge. Scrierea plină de energie și cea care încheie ciclul lucrărilor tip campus, avea să cucerească publicul încă de la cele dintâi pagini. După cum ne-a obișnuit scriitorul, opera prezintă un stil de viață haotic, într-o perioadă desfrânată și plină de fel și fel de obstacole și menită să asigure amuzamentul și interesul audienței. Nu de puține ori, Lodge este considerat un exagerat, un excentric al veacului său, însă autorul dorește numai să își destindă audiența într-o perioadă grea din punct de vedere politic și social. Urmele celui de-al Doilea Război Mondial încă sunt puternic impregnate în societate, sărăcia domină străzile orașului, iar reconstruirea unei Europe devastate abia începe.

În goana lor, oamenii de rând se pierd în povești care mai de care mai picante, piperate cu fel și fel de intrigi de nișă și dominate de personaje ciudate, excentrice și pline de mister. Lodge reușește însă ceva ce până la el nu a fost subliniat cu ardoare: să stârnească amuzamentul maselor. Aici, în decorul gri al unui oraș care renaște de sub obuze, cineva trebuie să stăpânească și magia râsului. Astfel, autorul își continuă și încheie acum saga începută în urmă cu două romane fenomen. Evenimentele se succed în același ritm alert, iar picanteriile sunt la ordinea zilei, numai numărul personajelor fiind acum diferit. Aici, mai puternic decât în cele două opere anterioare din trilogie, Lodge se axează pe o ciudată relație amoroasă între un profesor și o studentă. În această simplă narațiune, autorul concentrează toate neputințele și frustrările lumii de după război. Deși, la prima vedere, această istorisire pare cumva banală, vom vedea, mai apoi, care îi este esența. Niciunul dintre cei doi protagoniști nu este cel care pretinde a fi, iar autorul are grijă să le exploreze meticulos latura psihologică.

Un pamflet ciudat, dar extrem de amuzant și ancorat bine în realitatea acelor veacuri. Astăzi, lucrarea ar putea cădea drept desuetă, însă esența narativă nu poate trece neobservată chiar și de către cel mai nepriceput cititor. Fanatismul epocii, Gloria mult visată, ascensiunea unei societăți aflate în decădere și un romantism aproape hilar, sunt câteva dintre principalele preocupări ale autorului, atât de prezent în descrierea și evocarea faptelor. Dialogurile sunt spumoase, prezentarea personajelor este glorioasă, iar finalul este neașteptat și apocaliptic. Un elogiu adus râsului, o poveste nemaipomenită despre oameni și lipsa lor, despre rațiune și simțire, despre pace și război, despre angoase sociale și anxietăți generalizate.

Cartea se regăsește pe site-ul nostru în mai multe ediții, după cum urmează: Univers (1997), Polirom (2002), Polirom (2003).