Istoric și politician român de renume mondial, avea să ne cucerească cu o serie de scrieri cu caracter istoric, dar și cu nuvele de întinderi reduse. Este un om de litere important al patriei noastre, care ajunge o sursă de inspirație pentru mulți autori aflați la început de carieră. Primele sale încercări literare vin abia în liceu, căci în gimnaziu se ținea departe de manuale sau alt fel de manuscrise. Iubește arta veche, istoria și limbile străine. Cută o vreme să obțină felurite burse prin străinătate și să colaboreze cu gazete mici și mijlocii. Nu se așteaptă însă ca, mai târziu, să fie unul dintre membrii Academiei Române. Termină studiile la Facultatea de Istorie, este mai apoi corespondent al unor gazete literare diverse și petrece o bună bucată de vreme la Paris. Este curajos și curios să afle tot ceea ce nu cunoaște, iar primele sale scrieri prind bine la public. O vreme, se ocupă cu traduceri literare și cunoaște la perfecție limba franceză. Este inspirat, mai apoi, de Flaubert sau Voltaire, iar târziu, se lasă influențat de lirismul lui Zola.
În lucrarea prezentă, el ne aduce în prim plan o personalitate cunoscută în patria noastră, pe Ioan Vodă cel Viteaz, cunoscut pentru actele sale de sadism și pentru dârzenia cu care și-a condus poporul. Domn al Moldovei între 1572 și 1574, avea să moară prin decapitare, iar în urma sa lasă o moștenire pătată de sânge și tot soiul de decrete greu de digerat. Este fiu al lui Bogdan al II-lea, vrea tronul Moldovei încă de la căderea lui Lăpușneanu. Se pune bine cu turcii și caută să câștige supremația peste polonezi și tătari, iar la început îi reușește. Pe plan extern, leagă numeroase prietenii și este susținut la Constantinopol, dar pe plan intern, își face numeroși dușmani din pricina manierei sale de a conduce. Pedepsește boierii și clericii, se intitulează conducător suprem al Bisericii și al Curții, iar slujitorii se răzvrătesc adesea. Este iute la mânie și ia pradă de război femeile adversarilor săi, lucru nesocotit chiar și de cei mai aprigi susținători ai săi.
Pornește numeroase bătălii și, adesea, pierde mulți ostași. Nu ascultă povețele nimănui și crede că doar lui i se vor supune oștile. Turcii se întorc însă împotriva sa, iar Constantinopolul nu îi mai este refugiu. Este ucis după o fugă îndelungată, iar averea îi este împărțită între familie și cei mai apropiați slujitori. Moștenirea pe care o lasă este pătată cu sânge nevinovat, iar urmașii săi caută să restabilească liniștea Moldovei. În această lucrare deosebită, autorul nostru caută să îndulcească trăsăturile de caracter ale domnitorului și reușește să ne poarte într-o călătorie nemaipomenită, oferindu-ne și o lecție prețioasă de istorie.
Cartea va fi foarte apreciată mai ales în mediul academic și în centrele universitare. Ulterior, va fi tradusă și în limba franceză. Pe site-ul nostru, la numai un click distanță, este disponibilă în mai multe ediții, dintre care amintim: Univers (1998), Univers (1999), Eminescu (1976), Meridiane (2002).