Dinu Sararu - Iarba vantului

Dinu Săraru se naște pe 30 ianuarie 1932 în comuna vâlceană Slătioara în familia unui învățător. Timp de 13 ani a fost director al Teatrului Mic și a celui Foarte Mic din București  și în acest timp a făcut parte din Partidul Comunist Român. Pentru asta va fi judecat după revoluția din 1989 însă Ion Iliescu îi acorda o șansă și îl va numi director al Teatrului Național. În 2004, înainte de alegerile prezidențiale, își dă demisia din funcția sa, iar presa a speculat că a făcut-o pentru că era probabil să nu mai aibă susținere. Aceasta a fost ultima funcție pe care a avut-o, s-a ocupat numai de scris apoi și așa continuă și în ziua de azi. În vremea tinereții a cochetat mai mult cu critica, prima sa carte fiind "Teatrul românesc și interpreții contemporani" în 1966. În 1973 va scrie prima piesă de teatru intitulată Al treilea gong iar în sfârșit în 1974 va publica primul său roman, Niște țărani. Va fi apreciat atât de cititori cât și de scriitori și va primi Premiul Academiei Române. În 1993 publică Iarba vântului ce va câștiga premiul Eminescu și va fi reeditată în numeroase ediții. Pe site-ul nostru le puteți găsi pe marea majoritatea, printre ele fiind Hoffman din 2021, Rao din 2003 sau Adevărul Holding din 2010.

Dacă ați citit Niște țărani înseamnă că sunteți familiarizați cu stilul său ce readuce în scenă viața satului românesc. Volumul despre care vom discuta este cel ce îl urmează în trilogie alături de Crimă pentru pământ din 1994. Viața lui Damian Vulpenaru sau a Gaiței e descrisă cu grijă și atenție la detalii pentru a ne introduce într-un peisaj cât mai apropiat de realitate. Frazele lungi parcă fără sfârșit ne conturează sentimentele și grijile ce îl apasă pe țăranul român dar și durerea din sufletele lor. Totul durează trei zile în comuna Cornu Caprei și începe cu moartea a patru personaje ce cândva erau cei mai buni vecini. Putem să îl asemănăm cu Ion al lui Rebreanu sau cu Fefeleaga a lui Agârbiceanu, dar există și diferențe. O carte ce portretizează spațiul țărănesc scrisă deja când problemele erau rezolvate demult, nu are aceeași relevanță ca una scrisă când mâncarea era un lux. Cu toate astea Dinu Săraru a reușit să uimească o întreagă Românie cu trilogia sa și să fie citit chiar și în ziua de azi.