Emil Cioran este unul dintre cei mai iubiți scriitori pe care literatura universală i-a avut vreodată. Filozofia sa devine atât de intensă și strălucitoare, izvorâtă dintr-o suferință cruntă, încât va fi copiată și adorată secole la rând. Un neadaptat, un ins singuratic, care pleacă la Paris într-o perioadă complicată oentru sine și pentru societatea din care face parte, Cioran crează revoltă și fascinație în jurul său. Cunoaște cei mai de seamă scriitori și reușește să aducă în prim plan frământări interioare diverse, pe care le-a strâns prea multă vreme. Este curajos și plin de vitalitate, iar imaginația sa nu are leac.
Este concentrat să devină unul dintre cei mai buni scriitori ai veacului său, iar Parisul îi priește de minune. Va călători și în alte state, iar numele său va cunoaște o greutate extraordinară. Astăzi, francezii îl omagiază și îi acordă premii postum.
Este o personalitate complicată, plină de contradicții, iar publicul său îi simte nostalgia prin intermediul screirilor și manuscriselor sale. Se confesează indirect prin intermediul personajelor sale și este convins că viața a fost prea dură cu el. Dă viață unor personaje solitare, triste, care duc cu sine poveri mari și care au trecut prin fel și fel de încercări pe care le-au depășit, dar care au lăsat urme adânci.
În opera de față, nu vom avea de-a face cu un Cioran diferit. Astfel, vom lua parte la fel și fel de mărturii și vom cerceta sufletul acestuia prin intermediul confesiunilor sale. Suntem cuceriți de maniera în care acesta scrie, dar melancolia devine din ce în ce mai clară și mai puternică. Cumva, vom fi acaparați într-un univers necunoscut și vom cunoaște latura sensibilă a noastră. Cartea este sensibilă și dureroasă deopotrivă, iar autorul are curajul de a ne aduce în prim plan o poveste nemaipomenită. Nebunia veacului său, emoția și melancolia, toate acestea ne cuprind și pe noi și ne vor transforma în cititori pragmatici, responsabili și curioși.
Cartea este plină de angoase, de confesiuni personale și de fel și fel de trimiteri către spiritualitate și sacralitate. Cumva, Cioran nu este religios, dar are o înclinație stranie către mediul acesta. Cartea este destinată acelora care se simt neînțeleși, plini de regrete și frustrări cumulate de-a lungul anilor. Așa este și Cioran și se identifică cu aceștia. Totuși, cartea nu se adresează doar celor tineri, ci și celor care au trăit și îndurat destul. Cioran se simte confortabil să vorbească despre singurătate, dorințe refulate, iubiri și trădări de orice fel. Adesea, el uită să-și oprească relatarea și se extinde într-o pledoarie tristă și, pe alocuri, toxică. Dependent de scris, nostalgic, singuratic, Cioran este un maestru.
Opera sa va fi primită cu succes pe piața de carte din Franța, va fi tradusă apoi și adnotată. Va obține un succes răsunător și în România, unde publicul va rezona mai puțin ănsă cu ideile filozofice și profunde ale autorului. Ulterior, cartea va fi utilizată ca obiect de studiu în marile universități, dar va servi și ca sursă de inspirație pentru scriitorii aflați la început de drum. Pe site-ul nostru, la numai un click depărtare, cartea poate fi găsită în mai multe ediții: Univers (2001), Editura Meridiane (2002), Editura pentru Literatură (1995).