Romanul “Gervaise” sau “L'assommoir”, cum este intitulată opera originală din limba franceză, de Émile Zola a apărut în anul 1877 la editura Charpentier, din Paris, Franța, Georges Charpentier fiind un prieten cu Émile și publicându-i mare parte din operele sale.
Opera de față reprezintă romanul cu numărul șapte din colecția douăzeci de romane creată de Zola, sub numele de Rougon-Macquart”.
În România, romanul a apărut în anul 1972, la editura Minerva, făcând parte din colecția “Biblioteca pentru toți”, iar printre alte edituri care au publicat romanul se numără editura “Univers”, 1982, sau “Jupiter”, 1992.
Émile Zola, s-a născut la data de 2 aprilie 1840, în Paris, Franța, fiind un scriitor și romancier francez și un membru de seamă al curentului naturalist, având, pe de altă parte, un rol esențial în acțiunea de eliberare politică a Franței.
Zola, după cum sugerează și numele, a fost fiul unui inginer Italian, copilăria lui fiind marcată în mare parte de lipsuri materiale. După ce termină Colegiul Bourbon din Aix-en-Provence, unde copilărise, se întoarce la Paris, pentru a studia la Liceul Saint-Louis.
În prima parte a carierei, lucrează ca funcționar la Librăria Hachette, unde începe să scrie articole diverse, atât artistice cât și cu tentă politică.
De-a lungul carierei, Zola, a împărțit o durabilă prietenie cu binecunoscutul pictor Paul Cézanne, prietenia lor, luând sfârșit, însă, în anul 1886, când pictorul s-a simțit lezat când a fost parodiat de Zola într-o operă despre viața dezordonată a artiștilor, intitulată “L’Oeuvre”(Opera).
Un moment marcant din viața lui Zola, a survenit în anul 1898, la 13 ianuarie, când a publicat pe prima pagină a unui cotidian parizian un articol intitulat “J’acusse” (Acuz!), fiind o scrisoare deschisă trimisă președintelui de atunci, Félix Faure, în care acuza guvernul de antisemitism în cazul căpitanului evreu Alfred Dreyfus, acuzat pe nedrept și încarcerat pentru spionaj.
După acest moment, Zola este judecat pentru calomnie, și condamnat, însă reușește să scape, printr-un exil în Anglia. După acest moment, “Afacerea Dreyfus”, cum a fost ea denumită apoi, a împărțit Franța în două tabere, una de susținere a armatei reacționare și cealaltă de susținere a așa numitor “dreyfusarzi” liberali, Zola reprezentând pentru mulți simbolul dreptății, iar cuvintele sale: „Adevărul este în marș și nimic nu-l va opri”, devenind un adevărat simbol al adevărului și dreptății.
Printre alte opera marcante ale lui Zola, putem aminti de “Thérèse Raquin”, 1867, “La paradisul femeilor”, 1883, sau “Germinal”, 1885.
Mare parte din romanele lui Zola, fac parte dintr-un ciclu ce poartă numele familiei (Les Rougon-Macquart). Mai exact se prezintă o imagine a celui de-al doilea imperiu francez, surprins pe parcursul mai multor generații, surprinzând aspect ca prostituția, violența, lăcomia sau alcoolismul.
Zola realizează un adevărat traseu ereditar, un arbore genealogic al tuturor generațiilor prezentate în carte, ciclul de romane presupunând o adevărată capodoperă care i-a răpit lui Zola, nu mai puțin de douăzeci și doi de ani din viață.
Operele din acest ciclu, printre care și opera “Gervaise” sau “L'assommoir”, reprezintă o cuprinzător de amplă frescă a societății franceze din secolul al XIX-lea, bazată pe o suită de experiențe tragice, pe destine care nu sunt croite pentru a prospera într-o societate bazată pe dispreț și violență.
Ne este prezentată, așadar, povestea tinerei Gervaise, ajunsă în Paris cu amantul ei și cei doi copii, și care ajunge să fie părăsită de acesta, iar mai apoi curtată de un alt bărbat care îi dă speranțe tinerei, dar care nu face altceva decât să o amăgească și să îi producă speranțe deșarte.
Personajele din romanul lui Zola sunt schițate în stilul naturalismului, care l-a și consacrat pe acesta, având parte de imagini explicite și crude, în care primează violența, adulterul, alcoolismul sau trândăvia.
În anul 1956, romanul este ecranizat, fiind realizat de regizorul francez, René Clément, în rolurile principale avându-i în rolurile principale pe actorii Maria Schell, François Périer sau Jany Holt.