Despre Emir Kusturica
Regizor de film, scenarist, actor si producator sarb de origine bosniaca, unul dintre cei mai distinsi cineasti europeni de la mijlocul anilor 1980. Emir Kusturica este cunoscut mai ales pentru filmele suprarealiste si naturaliste care exprima o simpatie profunda pentru oamenii de la periferie. Inca din timpul liceului a realizat scurtmetraje remarcabile. Dupa absolvirea studiilor secundare a urmat cursurile Academiei de Film FAMU din Praga. Filmul sau studentesc Guernica (1978), bazat pe romanul academicianului sarb Antonije Isakovic, a primit un premiu pentru cel mai bun scurtmetraj la Festivalul International de Film de la Karlovy Vary.
In 1978 si-a terminat studiile la FAMU, alaturandu-se unei liste de absolventi notabili, printre care se numara Goran Paskaljevic (Serbia), Goran Markovic (Serbia), Srdan Karanovic (Serbia), Rajko Grlic (Croatia) si Lordan Zafranovic (Croatia). Kusturica si-a inceput cariera profesionala ca regizor de televiziune la TV Sarajevo, realizand dramele Nevjeste dolaze (1978; Vin miresele) si Bife Titanic (1979), o adaptare a povestirii lui Ivo Andric, laureat al Premiului Nobel, ale carui opere au devenit o sursa frecventa de inspiratie pentru Kusturica.
Primul film al lui Kusturica, drama de familie Sjecas li se Dolly Bell? (1981; Iti amintesti de Dolly Bell?), este povestea unui adolescent care creste intr-o familie saraca dominata de tatal sau despotic in anii 1960. Poetic si nostalgic, filmul, al carui scenario a fost scris de Abdulah Sidran, a castigat premiul Leul de Aur la Festivalul de Film de la Venetia.
Pentru urmatorul sau film, Otac na slubenom putu (1985; When Father Was Away on Business), Kusturica a lucrat din nou cu Sidran. O poveste despre intruziunea brutala a politicii in copilaria din anii 1950 a unui baiat somnambul, filmul este pus in valoare de un stil pitoresc si de realismul magic. Filmul a castigat Palme d'Or la festivalul de film de la Cannes si a primit o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun film in limba straina.
Desi s-a concentrat in principal asupra propriilor sale filme, Kusturica a scris scenariile pentru alte doua filme din 1987, Strategija svrake (Strategia magiei) si Zivot radnika (Viata unui muncitor), si a produs, de asemenea, doua filme populare, Jagoda u supermarketu (2003; Capsuni in supermarket) si Guca (2006; Gucha: Trompeta indepartata). Printre creditele sale notabile in calitate de actor se numara La Veuve de Saint-Pierre (2000; Vaduva din Saint-Pierre), de Patrice Leconte, si The Good Thief (2002), de Neil Jordan.
In calitate de basist, Kusturica a cantat si a efectuat turnee cu mai multe trupe rock si muzicieni, inclusiv cu fiul sau, muzicianul Stribor Kusturica, care a compus coloanele sonore pentru cateva dintre filmele tatalui sau (Dom za vesanje /Time of the Gypsies, Arizona Dream si Underground). Dom za vesanje (Time of the Gypsies) a castigat un premiu pentru cea mai buna regie la Cannes si l-a consacrat pe Kusturica ca lider al cinematografiei moderniste europene. Coloana sonora, extrem de populara in Iugoslavia, a lansat cariera internationala a compozitorului si muzicianului rock Goran Bregovic.
Pe langa activitatea sa de regizor, Kusturica si-a facut aparitia actor ca actor in filmul The Widow of St. Pierre produs de Patrice Leconte. In 2001 a regizat Price super osmice (Super 8 Stories), iar in 2002 a aparut in filmul lui Neil Jordan, The Good Thief. In 2016 a revenit la regia de lungmetraje cu Na mlečnom putu (Pe drumul laptos), in care a jucat, de asemenea, alaturi de Monica Bellucci. Doi ani mai tarziu, a condus El Pepe, una vida suprema (El Pepe, o viata suprema), un documentar despre presedintele uruguayan Jose Mujica.
Printre numeroasele sale premii, a primit doua Palme d'Or la Cannes pentru Papa est en voyage d'affaires si Underground, precum si Ursul de Argint (Premiul special al juriului) la Berlin pentru Arizona Dream. In 2002, Kusturica a devenit ambasador UNICEF, iar opt ani mai tarziu a fost numit si Cavaler al Legiunii de Onoare in Franta. In 2010 a publicat autobiografia Smrt je neprovjerena glasina (Unde sunt eu in toata povestea asta?/ Death Is an Unverified Rumour), urmata de o carte de fictiune, Sto jada (2013, Strain in casnicie/Hundreds of Troubles).
Opera: Smrt je neprovjerena glasina (2010, Unde sunt eu in toata povestea asta?/Death Is an Unverified Rumour); Sto jada (2013, Strain in casnicie/ Hundreds of Troubles).