Erasmus din Rotterdam (n. 28 octombrie 1466, 1467 sau 1479 - d. 12 iulie 1536), a fost figura dominanta a miscarii umaniste timpurii si o persoana foarte controversata ale Renasterii timpurii.

A fost fiul nelegitim al preotului Roger Gerard. Despre mama sa nu se stiu multe; numele ei era Margaretha Rogerius (forma latinizata a numelui de familie olandez Rutgers) si era fiica unui medic din Zevenbergen. Desi s-a nascut in afara casatoriei, Erasmus a fost ingrijit de parintii sai pana la moartea timpurie a acestora de la Pesta, in 1483. Acest lucru i-a consolidat viziunea asupra originii sale ca o pata si i-a marcat tineretea.

Erasmus a primit cea mai inalta educatie disponibila unui tanar din vremea sa; A frecventat o serie de scoli monahale sau semi-monahale. Dupa moartea tatalui sau a intrat in manastirea ordinului augustinian din Steyn, in apropierea orasului Gouda. In anul 1492 a devenit preot si a lucrat ca secretar al episcopului din Cambrai, care l-a trimis la Paris; aici va incepe studiul teologiei si filozofiei scolastice. In acest timp a dezvoltat din ce in ce mai mult o atitudine critica fata de rigiditatea dogmelor religioase si a obtinut dispensa de viata in manastire, dedicandu-se studiului limbii si filozofiei grecesti clasice. In 1499 a inceput sa intreprinda numeroase calatorii in Europa, unde a intrat in contact cu cele mai importante centre si personalitati culturale ale timpului, a tinut lectii si conferinte, avand posibilitatea sa studieze vechi manuscrise.

In Anglia l-a cunoscut pe Thomas Morusi si a predat la Universitatea din Cambridge, iar in Italia s-a imprietenit cu tipograful si editorul venetian Aldo Manuzioiar. Universitatea din Torino ii decerneaza titlul de Doctor in Teologie. Intre 1514-1521 a trait in Basel (Elvetia). In timpul reformei lui Ulrich Zwingli paraseste insa orasul, revenind mai tarziu; acesta este si orasul unde si-a gasit sfarsitul.

Erasmus a scris atat pe subiecte religioase, cat si pe cele de interes general uman. Pana in anii 1530, scrierile Erasmus reprezentau 10-20 la suta din toate vanzarile de carti din Europa. Lui i se atribuie zicala: In tara orbilor, omul cu un singur ochi este rege. Impreuna cu Publio Fausto Andrelini, el a format o paremiografie (colectie) de proverbe si adage latine, denumita Adagia. In general, lui Erasmus i se atribuie originea expresiei „cutia Pandorei”, aparuta printr-o eroare in traducerea Pandorei lui Hesiod in care a confundat pithos (borcanul de depozitare) cu pyxis (cutia).

Intre 1517-1524 a lucrat la traducerea versiunii grecesti a Noului Testament in limba latina (Novum instrumentum omne). Comentariile critice au insotit aceasta traducere, devenind superioara versiunii latine oficiale a Bibliei aflata in circulatie. Aceasta traducere i-a servit si lui Luther ca baza pentru transcrierea in limba germana a Bibliei.

Erasmus a devenit cunoscut in anul 1500, cu Collectanea adagiorum (o colectie de proverbe si zicale latine si din Biblie). Cea mai importanta opera a sa este Encomium moriar sau Laus Stultitiae (Elogiul nebuniei, 1509). Aceasta a fost dedicata lui Thomas Morus, personalitate reprezentativa a umanismului din Europa. Alte opere ale sale: Enchiridion militis Christiani (Manualul combatantului crestin, 1503), De Utraque Verborum ac Rerum Copia (1512), Institutio principis Christiani (Educatia principilor crestini, 1517), Colloquia (1518), Dialogus Ciceronianus (Dialogul Ciceronian, 1528), Ecclesiastes (1535), Apophthegmatum opus (1539).