Obeliscul negru este un roman scris de autorul german Erich Maria Remarque, publicat pentru prima dată în anul 1956 de Editura Kiepenheuer & Witsch în Germania. Romanul descrie Germania la începutul anilor 1920, o perioadă marcată de hiperinflație și accentuarea naționalismului.
Ludwig, protagonistul, este ca majoritatea prietenilor săi, un veteran al Primului Război Mondial. Deși aspiră să devină poet, lucrează pentru un prieten, Georg, ca manager al unei mici companii de pietre funerare. Din dorința de a-și rotunji veniturile, este și tutorele unui proprietar de librărie și cântă și la orgă într-un azil de nebuni.
Datorită diverselor activități ale sale, Ludwig interacționează cu o bună parte din populația orașului, cât și cu oameni din localitățile înconjurătoare. Cititorii sunt martorii acestor interacțiuni, văzând spre exemplu, oameni de afaceri care din spirit conservator al vechilor principii dau faliment și pe alții care speculând bursele și exploatând sistemul, devin imoral de bogați. Vedem de asemenea veterani de război care critică modul în care s-a desfășurat Primul Război Mondial, iar alții care și-ar dori să revină la vechile valori militare și devin simpatizanți al noului lider în devenire, Adolf Hitler.
Multe dintre evenimente sunt legate de femei. Două dintre ele îl părăsesc pe Ludwig, doar pentru că acesta nu poate trăi în lumea contemporană a lăcomiei și a banilor. O a treia femeie, Genevieve Terhoven, pe care Ludwig o găsește în azilul de nebuni, este schizofrenică și se consideră a fi "Isabelle" în majoritatea timpului. Ludwig se atașează din ce în ce mai tare de aceasta, simțind o dragoste pură pentru ea, datorită modului diferit în care Genevieve vede lumea.
Celebra replică "Moartea unui singur om este o tragedie, moartea a milioane de oameni este o statistică" este de multe ori necreditată ca aparținând cărții lui Remarque ci mai degrabă atribuită liderului sovietic Joseph Stalin.