Despre Ernesto Sabato
Romancierul si eseistul Ernesto Sabato (nascut in 1911, Rojas, un oras din Argentina - decedat 30 aprilie 2011) a fost unul dintre cei mai provocatori intelectuali ai secolului XX din Argentina, preocupat atat de interpretari suprarealiste cat si reale ale fenomenelor, in viata reala si in cea imaginata.
Provine dintr-o familie de imigranti italieni. Studiaza la Colegiul National din La Plata si apoi la Facultatea de Stiinte fizico-matematice a Universitatii Nationale din La Plata, unde obtine si titlul de doctor, in 1938, acelasi an in care va pleca la Paris pentru a lucra in laboratoarele Joliot Curie, pana in 1939. Tot in 1939 a publicat o lucrare profesionala despre specialitatea sa, radiatiile cosmice.
Sabato a fost profund implicat in protestul impotriva manipularii militare corupte a tarii, iar dupa ce a abandonat anarhismul ca filozofie, a devenit lider al miscarii de tineret a partidului comunist. In 1935 a participat la Congresul international antifascist de la Bruxelles, dar a refuzat sa mearga la Moscova pentru indoctrinare. Dupa multe luni de auto-examinare traumatica la Paris, s-a despartit de partid si s-a intors in Argentina. Intr-o oarecare masura, el a ramas ulterior un iconoclast politic. Din 1940 pana in 1945 a predat la Universitatea La Plata, dar dictatura Peron l-a obligat sa renunte, fiind declarat indezirabil din punct de vedere politic, dupa ce a contribuit la sectiunea literara din La Nacion, unul dintre ziarele din Argentina, cu articole ce declarau opozitia sa fata de guvernul Juan Peron.
In 1945 a abandonat si cercetarea stiintifica pentru a se dedica in exclusivitate literaturii. Cele trei romane ale lui Sabato, care au fost traduse in mai mult de 30 de limbi, sunt: Tunelul (1948); Eroi si morminte (1961) si Ingerul intunericului (1974). Principalele sale eseuri sunt: Oameni si angrenaje (1952), Heterodoxie (1953), Scriitorul si fantasmele sale (1963), Apolgii si respingeri (1979), Robotizarea omului si alte pagini (1981), Inaintea sfarsitului (1998).
In anii sai de mai tarziu, activitatea lui Sabato a dat nastere aparitiilor publice din intreaga lume si activitatii de televiziune populare din Buenos Aires. In 1985 a primit prestigiosul Premiu Cervantes pentru o viata de realizare literara. In 1996, Sabato a primit diploma de doctorat onorific de Universitatea din Republica. S-a casatorit cu Matilde Kusminsky-Richter, o colega de facultate, si au avut doi copii. In 1998, sotia sa a murit. In 1999 a dobandit cetatenia italiana. Sabato a murit in Santos Lugares, la 30 aprilie 2011, la doua luni inainte de implinirea a 100 de ani.