Lucrarea biografică și de memorii “Jurnal în fărâme”, “Journal en miettes”, în limba franceză, de Eugène Ionesco, a apărut în anul 1967, la editura Mercure de France, din Paris, fiind o carte în care marele dramaturg vorbește într-un limbaj pur filosofic și nostalgic despre viața sa și despre timpul care a jucat un rol esențial în conturarea personalității de astăzi în universul dramaturgiei.
Lucrarea oferă, după cum reiese și din titlu, crâmpeie din viața fascinantă a autorului, fiind un exercițiu profund de încercare a unei developări din reminiscențele sale interioare, totul într-un stil filosofic, ce așează într-un stil inconfundabil întrebări existențiale, propuse ca niște premise în universul lui absurd, la care nu oferă răspunsuri, ci dă mai departe alte întrebări ca într-un cerc ce nu se deschide niciodată.
O variantă în limba engleză a biografiei, a apărut un an mai târziu, în anul 1968, la editura Grove Press, din New York, Statele Unite, precum și la editura Faber&Faber, din Londra, Marea Britanie, fiind foarte apreciată în universul filosofic și dramaturgic european și nu numai.
În România, lucrarea autorului, apare în anul 1992, la editura Humanitas, în format broșat, fiind singura editură care publică opera, altă ediție, fiind publicată în anul 2010, în format broșat, având o traducere realizată de Irina Bădescu.
Eugène Ionesco s-a născut la data de 26 noiembrie 1909, în Slatina, județul Olt, fiind unul dintre cei mai mari dramaturgi români, după Ion Luca Caragiale, unul dintre întemeietorii teatrului absurd în Europa, pe de altă parte, fiind și un distins membru al celor două academii din țările unde acesta a trăit, Franța și România.
Revine în țară, în anul 1924, după ce trăiește în Franța până la vârsta adolescenței, viața acestuia schimbându-se odată cu venirea în România.
Frecventează scolile din Craiova și București, terminând în anul 1934 cursurile universitare în cadrul “Facultății de Litere” din București, fiind licențiat în limba franceză.
Începe să scrie la sfârșitul anilor ’20, acesta publicând poezii, articole critice sau scrieri umoristice, opera sa de debut fiind intitulată “Elegii pentru ființe mici”.
Printre cele mai de seamă opere semnate de marele dramaturg, putem aminti de “Cântăreața cheală”, 1950, “Rinocerii”, 1959 sau “Delir în doi”, 1967.
Lucrarea biografică “Jurnal în fărâme” de Eugène Ionesco reprezintă o conturare vastă a unei filosofii desprinse de Ionesco, în opera sa biografică, acesta alegând să pună o multitudine de întrebări interioare, pe care le formulează mai apoi în cuprinsul cărții, răspunsurile, fiind ca în orice experiență filosofică o înlănțuire de alte întrebări afundate într-un neant al existenței umane.
Pe de altă parte, autorul își propune să se și destăinuie cititorilor, vorbind despre felul acestuia de a fi, sau despre cum reușea de fiecare dată să ascundă atributele omului modern, ori, deficiențele acestuia, în spatele unor măști absurde ce trasează un cerc profund de experiențe interioare.
Așa cum își propune de fiecare dată un filosof care caută esența vieții și perspectivele pe care se clădește aceasta, Ionesco, vorbește și despre momentele de refulare împotriva naturii și împotriva lui Dumnezeu, toate acestea având menirea de a-i contura puterea spirituală și metafizică, în ceea ce privește prăpastia dintre material și spiritual.
Toată lucrarea poartă pecetea unui prezent ireversibil, căci, așa cum spune la un moment dat, ea nu reprezintă nicidecum o parcurgere sau o trecere, ea fiind prezentul, în filosofia lui Ionesco, timpul fiind un element neinteresant în proporție cu timpul, astfel că, viața este un apogeu pe care o simte ca o trăire profundă la un moment dat, nealegând să alerge spre o viață anume, totul fiind o trăire într-un moment dat.
Lucrarea autorului are un fler aparte, atât din punct de vedere filosofic, cât și psihologic, totul fiind o transbordare a unor stări de visare, în altele cu inflexiuni psihologice, având din acest punct de vedere puterea unui jurnal fragmentat de stări reale și imateriale, ce îi clădesc un statut pe care cu toții trebuie să îl aflăm, doar prin lecturarea acestei lucrări.