Francis Fukuyama s-a născut pe 27 octombrie 1952, în Chicago, Illinois, SUA. Este un filozof, economist și politolog american de renume, cunoscut mai ales pentru ideile sale despre sfârșitul istoriei și despre evoluția politică. Fukuyama a crescut într-o familie de imigranți japonezi, tatăl său fiind pastor congregațional și profesor de studii religioase, iar mama sa descendentă dintr-o familie de samurai. A urmat studii la Cornell University, unde a obținut o diplomă în clasicism în 1974, continuându-și educația la Harvard University, unde a obținut un doctorat în științe politice în 1981, sub îndrumarea unor mentori prestigioși precum Samuel P. Huntington. Fukuyama și-a început cariera la RAND Corporation, un think-tank influent, unde a lucrat ca analist politic. A predat la diverse instituții academice de prestigiu, inclusiv la Johns Hopkins University și Stanford University, unde a ocupat funcții importante în departamentele de studii internaționale și politici publice. De asemenea, a fost implicat în elaborarea de politici publice, colaborând cu guverne și organizații internaționale. Fukuyama a devenit faimos la nivel mondial în 1989, odată cu publicarea eseului „The End of History?”
În „Marea ruptură: Natura umană și refacerea ordinii sociale” („The Great Disruption: Human Nature and the Reconstitution of Social Order”), Francis Fukuyama analizează schimbările sociale și culturale majore care au avut loc în ultimele decenii ale secolului XX și impactul acestora asupra ordinii sociale. Fukuyama susține că, în perioada post-1960, societățile occidentale au experimentat o „mare ruptură” caracterizată de schimbări profunde în structurile și valorile sociale. Aceste schimbări au inclus o creștere a individualismului, o scădere a autorității instituțiilor tradiționale și o diminuare a normelor colective, ceea ce a dus la probleme precum creșterea criminalității, destrămarea familiilor și scăderea încrederii în instituții.
Fukuyama argumentează că, în ciuda acestor dislocări, natura umană are o tendință înnăscută spre cooperare și formarea de comunități, care va contribui la reconstruirea și refacerea ordinii sociale. El crede că societățile sunt capabile să se adapteze și să creeze noi forme de ordine socială, echilibrând schimbările provocate de modernitate cu necesitatea de stabilitate și coeziune socială.
Cartea combină perspective din sociologie, teorie politică și biologie evoluționistă, oferind o viziune optimistă asupra capacității umane de a se adapta și de a crea structuri sociale durabile chiar și în fața schimbărilor radicale. Fukuyama sugerează că, pe termen lung, societățile vor găsi modalități de a restabili echilibrul social și de a reconstrui instituții care răspund noilor realități, bazându-se pe tendințele fundamentale ale naturii umane.
„Marea ruptură: Natura umană și refacerea ordinii sociale” de Francis Fukuyama a primit atât aprecieri, cât și critici. Unii critici consideră că Fukuyama are o viziune prea optimistă despre capacitatea societăților de a se adapta și regenera, argumentând că analiza sa subestimează complexitatea problemelor sociale contemporane, cum ar fi inegalitatea economică și polarizarea politică. De asemenea, există critici care sugerează că Fukuyama nu explorează suficient cauzele fundamentale ale „mării rupturi”, concentrându-se mai mult pe aspectele generale și teoretice ale schimbărilor sociale, în loc de a analiza detaliat factorii economici și politici care le-au generat. Lucrarea este, de asemenea, criticată pentru perspectiva sa limitată, bazată în principal pe experiențele societăților occidentale, ceea ce poate afecta aplicabilitatea concluziilor sale la nivel global. Fukuyama se bazează pe ipoteza că natura umană este esențialmente cooperativă și că acest aspect va contribui la refacerea ordinii sociale, dar unii critici consideră că această abordare poate fi idealizată și nu reflectă complexitatea comportamentului uman. În plus, se spune că Fukuyama face generalizări pe baza observațiilor istorice și sociologice care nu sunt întotdeauna susținute de dovezi concrete, ceea ce poate duce la concluzii speculative. Cu toate acestea, „Marea ruptură” rămâne o lucrare influentă și provocatoare, oferind o contribuție semnificativă la discuțiile despre schimbările sociale și capacitatea umanității de a regenera ordinea socială în fața transformărilor rapide și fundamentale.
Cartea „Marea ruptură: Natura umană și refacerea ordinii sociale” („The Great Disruption: Human Nature and the Reconstitution of Social Order”) de Francis Fukuyama a fost publicată de Editura Humanitas în anul 2006.
Cartea poate fi găsită pe site-ul nostru, publicată de Editura Humanitas în anul 2011, și face parte din colecția „Pași peste granițe” care a apărut în 2002.