Francoise Dolto - Cand parintii se despart

Francoise Dolto și-a dedicat viața pentru a analiza copiii și părinții. A crescut în familia unui inginer alaturi de patru frați și când era în adolescență avea să i se schimbe viața. Tatăl, unchiul și fratele ei au murit iar mama sa a intrat în depresie, așa că ea a trebuit să se ocupe de tot dar se întreba de unde vin aceste stări și cum ar putea să le elimine. A studiat filosofia apoi a început să studieze psihologia și psihanaliza lui Freud, fiind printre primele femei din Franța care abordează acest subiect. Mama sa nu voia ca ea să studieze, îi spunea că mai bine se căsătorește și face copii fiindcă asta este treabă unei femei însă ea a ales să plece pe propriul drum. A început să scrie despre limbajul corporal al nou născuților și treptat și despre celelalte etape ale vieții și așa a ajuns cunoscută la nivel internațional.

Printre cele mai importante cărți se numără Psihanaliza și copilul, Dificultatea de a trăi și Ce să le spunem copiilor.

Cartea "Când părinții se despart" a apărut pentru prima dată în 1988 la editura franceză Soil. In limba română apare la editura Trei în 2003, 2006 și 2017.

Mama este prima pe care o vezi atunci când te nași însă vocea pe care o auzi este cea a tatălui. Pentru bebeluș este destul de complicat să perceapă realitatea în care se află și de aceea părinții trebuie să vorbească despre el împreună, îndeosebi dacă este băiat. Sentimentele părinților, mai bine spus tonul vocii și căldura lor, se simt imediat și dacă aceștia nu se înțeleg copilul simte și începe să se retragă. Atunci când se decide un divorț, trebuie discutat cu dragoste mai ales cu copilul pentru că altfel el va vedea pe unul dintre părinți ca fiind mort. Este foarte important să separăm viața conjugală de cea parentală pentru că un divorț nu înseamnă că uităm de copil. Mediul lui de creștere trebuie păstrat, nu trebuie aduse schimbări majore și nici vorbe urâte la adresa celuilalt părinte. Dolto recomandă ca atunci când copilul vrea să vadā celălalt părinte să scrie o scrisoare sau să îl sune pentru a cere acest lucru, nu e bine ca părinții să îl oblige pe copil să petreacă timp cu ei dacă el nu simte asta. Autoritatea este și ea o chestiune importantă pentru că doar așa se înțelege ce trebuie făcut pe mai departe. Vorbiți cu copilul, învățați-l ce are de făcut și investiți împreună în viitorul sau chiar dacă v-ați separat.