Franz Kafka - Scrisoare catre tata

“Scrisoare către tata” este una dintre cele mai importante lucrări scrise de Franz Kafka, care nu a fost destinată publicării, fiind o scrisoare personală adresată tatălui său, Hermann Kafka. Aceasta a fost scrisă în 1919, însă Kafka nu a trimis-o niciodată tatălui său. Kafka era conștient de propria sa incompletitudine ca scriitor, și în multe dintre scrisorile sale, el a exprimat o atitudine de autodepreciere. În ciuda acestui fapt, lucrările sale au avut un impact enorm asupra literaturii ulterioare, iar astăzi este considerat unul dintre cei mai mari scriitori ai tuturor timpurilor. În scrisoare, Kafka își exprimă sentimentele de frustrare, teama și resentimentul față de relația lor complicată, iar lucrarea este adesea citită ca o reflectare a complexității relațiilor familiale.

Kafka i se adresează în mod direct tatălui său, pe care îl consideră o figură autoritară și dominantă în viața lui. El îi explică tatălui său că, în ciuda faptului că i-a avut întotdeauna o teamă profundă, nu a dorit niciodată să-l rănească, dar că această teamă și reprimare i-au marcat întreaga viață. Kafka povestește o serie de întâmplări din copilăria și adolescența sa, în care tatăl său l-a tratat cu duritate și autoritate. El susține faptul că tatăl său a fost un om sever, care i-a impus un model de viață bazat pe valori pragmatice și materialiste, fără a ține cont de sensibilitatea și latura introvertită a fiului său. Kafka se simțea adesea neînțeles și respins de către tatăl său, iar acest lucru a lăsat o amprentă adâncă asupra sa. Tatăl său avea o personalitate copleșitoare care l-a făcut să se simtă mic și neimportant, l-a perceput deseori ca fiind slab, timid și ineficient și îi provoca deseori sentimente de umilință și vinovăție. Kafka susține faptul că tatăl său nu a fost capabil să înțeleagă natura sa artistică și intelectuală, fiind mult mai preocupat de succesul material și de imaginea socială. Tatăl, în viziunea lui Kafka, era un om de acțiune, pragmatic, care respingea vulnerabilitatea și introspecția, iar acest contrast între cei doi a contribuit la conflictele lor.

La finalul scrisorii, Kafka își exprimă regretul că nu a reușit niciodată să își exprime sentimentele față de tatăl său în mod direct, iar scrisoarea rămâne astfel o încercare de a pune capăt conflictelor interne și de a înțelege legătura tensionată dintre ei.

Lucrarea a fost publicată în România la editura Humanitas în anul 2016, dar și mai târziu, în anul 2023, la aceeași editură.