Poarta

Momentan acest titlu nu se află în stoc. Intră în pagina de produs, și alege să fii notificat prin email când reintră în stoc!

Alte titluri publicate de același autor:

Frederik Pohl - Consemnarile heechee Vezi detalii Frederik Pohl - Consemnarile heechee IN STOC Pret: 9,00 Lei

Frederik Pohl - Poarta
Frederik George Pohl, născut la 26 noiembrie 1919, a fost un cunoscut scriitor american de ficțiune științifico-fantastică, cu o carieră de aproape 75 de ani, de la publicarea primei sale cărți.
Pe parcursul carierei sale, Pohl a scris povești într-o mare varietate de stiluri. Cărțile sale sunt pline de umor, însă au și o parte întunecată și cinică, fiind dispus să privească, fără să clipească, cele mai rele instincte ale omenirii.
Prima sa lucrare, publicată în anul 1937, a fost o poezie, intitulată "Elegie către un satelit mort: Luna", publicată în revista Amazing Stories sub pseudonimul Elton Andrews.
A devenit cunoscut după publicarea romanului "Poarta", acesta fiind primul roman al seriei Hechee, în anul 1992 fiind adaptată și într-un joc pe calculator.
Seria Heechee este compusă din romanele: "Poarta" (1977), "Dincolo de orizontul albastru" (1980), "Întâlnire cu Heechee" (1984), "Consemnările Heechee" (1987), "Drumul prin poartă" (1990), "Băiatul care voia să trăiască veșnic" (2004).
Romanul "Poarta" a câstigat numeroase premii, printre care: premiul Nebula pentru cel mai bun roman, chiar în anul publicării, premiile Hugo și Locus pentru cel mai bun roman, dar și premiul John W. Campbell.
"Poarta este un artefact creat de așa-numiții Heechee, pare să fi fost realizată în jurul nucleului unui asteriod sau al unei comete atipice. Momentul respectiv nu este cunoscut, dar este aproape sigur ca precede apariția civilizației umane".
Heechee era o rasă extraterestră fictivă, din Galaxia Calea Lactee, cu mult timp înainte ca oamenii să vină să locuiască pe Pământ. Relicvele acestei civilizații extraterestre au fost găsite pentru prima oară pe Venus, dar "Poarta" a fost adevărata descoperire: oferirea unei flote de nave extraterestre funcționale.
Cartea începe cu personajul principal, Robinette Broadhead (Bob), care se află în mijlocul unei ședințe de psihiatrie, ținută de un psihanalist cibernetic, pe care il numește, în mod disprețuitor, "Sigfrid von Psiho".
El este suficient de bogat pentru a-și permite o acoperire medicală completă, care include nu numai îngrijirea medicală de bază, ci și tratamente și transplanturi care prelungesc viața. Însă, nu este fericit, se simte mizerabil, relațiile sale fiind superficiale și lipsite de sens.
Următorul capitol îl arată pe Bob sosind la "Poarta" și întâlnindu-i pe locuitorii stație. După ce a scăpat de o existență mizerabilă în minele de șist, a câștigat la loterie, punându-și banii într-un bilet către "Poarta", dublându-și norocul pariind chiar viața pe șansele sale ca prospector.
Sesiunile de psihiatrie ale lui Bob par foarte reale, indicând faptul că Pohl a acumulat o cunoaștere profundă a psihologiei freudiene și a terapiei centrate pe vorbire. Sesiunile se concentrează pe viața mizerabilă a lui Bob în minele de șist, o relație eșuată, moartea timpurie a mamei sale din cauza lipsei de îngrijire a sănătății, relațiile sale actuale vaporoase cu un șir de iubite, experiențele sale în "Poarta" și relația sa turbulentă cu Klara, o prospectoare veterană care a lucrat ca instructor.
Capitolele cărții sunt comutări între ședințe de psihiatrie, scrise la timpul prezent, și acțiunea de pe stația spațială Heechee, povestea fiind absolut captivantă în intensitatea ei crescândă. Pe măsură ce narațiunea comută între prezent și trecut, cititorul se apropie din ce în ce mai mult de adevărurile urâte cărora Bob nu le mai poate face față, atras inexorabil de tragedia din miezul acestei povești.
Romanul este presărat cu fragmente din viitor: copii ale contractelor, articole din ziare, anunțuri personale, poezii și scrisori, aceste lucruri făcându-l pe citior să simtă că este acolo cu adevărat.
Cartea "Poarta" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Pygmalion (1996) și Nemira (2008).


sus