Reducere între 25% și 50% la 40.000 de cărţi!
Filtre:
Edituri
 Stiintifica(3) Allfa(2) Tineretului(2) Cultura Romaneasca(2) Prietenii Cartii(1) Flammarion(1) Librariei H. Steinberg(1) F. A. Brockhaus(1) H. Steinberg(1) Universala(1) Librariei Romane(1) Mondero(1)
Pret
  mai mic de 5 Lei (2)  5 - 10 Lei (2)
An aparitie
18972015
Limba
 Romana(15) Franceza(1) Germana(1)
Coperti
 Cartonate(9) Brosate(7) Cartonate si supracoperta(1)
Colectii

Filtrează
Carti Fridtjof Nansen
Ordonează
Pagina: 1
Carti Fridtjof Nansen
Despre Fridtjof Nansen

Explorator, oceanograf, om de stat si umanitar norvegian, cunoscut pentru expeditiile sale arctice si lucrarile sale de ajutorare dupa Primul Razboi Mondial. A primit Premiul Nobel pentru Pace in 1922 pentru eforturile sale umanitare. S-a nascut in Kristiania (Oslo), si a urmat scoala acolo. In anul 1880 a trecut examenul de admitere la universitate, alegand sa studieze zoologia, sperand ca munca de teren ii va oferi ocazia de a trai in aer liber si de a-si folosi talentele artistice.

In urmatorii cincisprezece ani, si-a unit abilitatile atletice, interesele stiintifice, dorinta de aventura si chiar talentul pentru desen intr-o serie de realizari stralucitoare care i-au adus faima internationala. In 1882 s-a imbarcat pe nava de vanatoare de foci Viking pentru a ajunge pe coasta de est a Groenlandei. In aceasta calatorie de patru luni si jumatate, omul de stiinta din el a facut observatii despre foci si ursi pe care, ani mai tarziu, le-a actualizat si le-a transformat intr-o carte; dar, in acelasi timp, aventurierul a fost fascinat de aceasta lume de mare si gheata.

Succesul sau ca explorator s-a datorat in mare parte evaluarii atente a dificultatilor pe care le-ar putea intampina, rationamentului sau clar, care nu a fost niciodata influentat de opiniile altora, dorintei sale de a accepta un risc calculat, planificarii sale minutioase si atentiei meticuloase la detalii. Multe dintre aceste trasaturi pot fi recunoscute in scrierile sale stiintifice. In 1882 a fost numit curator de zoologie la muzeul din Bergen. A scris lucrari pe teme zoologice si histologice, ilustrate cu desene excelente. Pentru una dintre lucrarile sale, The Structure and Combination of Histological Elements of the Central Nervous System (1887), Universitatea din Kristiania i-a conferit titlul de doctor in filosofie.

A devenit cunoscut in toata lumea dupa ce a atins o latitudine nordica record de 86°14′ in timpul expeditiei Fram din 1893-1896. Desi s-a retras din activitatea de explorare dupa ce s-a intors in Norvegia, tehnicile sale de calatorie polara si inovatiile sale in materie de echipament si imbracaminte au influentat o generatie de expeditii ulterioare in Arctica si Antarctica. Dupa intoarcerea din expeditia Fram, Nansen a primit o catedra de zoologie la Universitatea din Kristiania, dar interesele sale s-au mutat de la zoologie la oceanografie fizica, iar in 1908 statutul sau a fost schimbat in profesor de oceanografie. In perioada 1896-1917 si-a dedicat cea mai mare parte a timpului si energiei sale activitatii stiintifice. A editat raportul cu rezultatele stiintifice ale expeditiei sale si a scris el insusi unele dintre cele mai importante parti.

Un sustinator vocal al separarii Norvegiei de Suedia, el a avut un rol esential in convingerea printului Carl al Danemarcei sa accepte tronul Norvegiei recent devenite independente. Intre 1906 si 1908, a servit ca reprezentant al Norvegiei la Londra, unde a jucat un rol important in negocierea Tratatului de integritate care a garantat independenta Norvegiei. In ultimul deceniu al vietii sale, Nansen s-a dedicat in primul rand Ligii Natiunilor, dupa ce a fost numit in 1921 Inalt Comisar pentru refugiati al Ligii. In 1922, a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru activitatea sa in favoarea victimelor stramutate in Primul Razboi Mondial si in conflictele conexe.

In iunie 1921, Consiliul Ligii, incurajat de Crucea Rosie Internationala si de alte organizatii, a infiintat Inaltul Comisariat pentru Refugiati si i-a cerut lui Nansen sa il administreze. Pentru refugiatii apatrizi aflati in grija sa, Nansen a inventat "Pasaportul Nansen", un document de identificare care a fost in cele din urma recunoscut de cincizeci si doua de guverne. In cei noua ani de existenta a acestui Oficiu, Nansen s-a ocupat de sute de mii de refugiati - rusi, turci, armeni, asirieni, asiro-caldeeni - folosind metode care aveau sa devina clasice: custodie, repatriere, reabilitare, reinstalare, emigrare, integrare. Nansen a murit din cauza unui atac de cord la 13 mai 1930. A avut parte de o inmormantare de stat nereligioasa inainte de incinerare, dupa care cenusa sa a fost asezata sub un copac la Polhøgda.

Lucrari: The Structure and Combination of Histological Elements of the Central Nervous System (1887); Eskimoliv. Aschehoug, Kristiania (1891); The First Crossing of Greenland (1890); In Nacht und Eis: Die norwegische Polarexpedition. 1893-1896 (1897, Prin noapte si gheata); Scientific Results (1901); Nord i takeheimen. Utforskningen av jordens nordlige strøk i tidlige tider (1911); En ferd til Spitsbergen (1920); Rusland og freden (1923); Blant sel og bjørn. Min første Ishavs-ferd (1924).
Cărți populare scrise de Fridtjof Nansen: Prin noapte si gheata

sus