S-a nascut la Stuttgart, pe 27 august 1770, fiu al unui oficial din guvernul Ducelui de Wurttemberg. Mama sa, fiica educata si instarita a unui avocat de la Inalta Curte de Justitie a Ducelui, a murit pe cand viitorul filosof avea 13 ani. Sora mai mica a lui Georg Wilhelm Friedrich a ajuns, pe parcursul vietii, la un ospiciu, intr-un final luandu-si viata, iar fratele mai mic a murit in 1812, in campania lui Napoleon in Rusia.

Hegel s-a dovedit a fi foarte inteligent, foarte serios si aplecat spre studiu de la o varsta frageda. La trei ani a intrat la Scoala Germana, la cinci la Scoala Latina, dupa care a urmat liceul. Mama sa se ocupase asiduu de educatia copiilor pana in apropierea mortii ei. Fiul citeste intens, invata geometrie, astronomie, fizica, botanica, logica. In 1788 devine student la Tubingen, un seminar protestant, absolvind dupa doi ani, acumuland cunostinte vaste de filosofie si limbi clasice. Cunostea nu doar germana si latina, ci si greaca, ebraica, franceza si engleza. Traduce, studiaza, face note de lectura extrem de organizate. Apare a se descurca mai slab la prezentarile orale, lipsa ce-l va urmari intreaga viata. Desi ceilalti studenti il numeau batranul, nu refuza nici bautura, nici compania femeilor. Leaga o stransa prietenie cu poetul Holderin si cu filosoful Schelling, impreuna cu care va citi din tragediile grecesti si va sarbatori victoriile Revolutiei Franceze.

Desi putea intra in randul clericilor, ca absolvent de seminar, dorind sa aiba timp liber pentru studiul filosofiei si al literaturii grecesti, alege sa fie profesor particular, intai intr-o familie instarita din Berne intre 1973 si 1796, apoi, cu ajutorul lui Holderlin, in Frankfurt, din 1979 pana in 1801. Citeste foarte mult si scrie, in special lucrari teologice, in care ataca, insa, ortodoxia, nu teologia in sine. Lucrarile acestea raman nepublicate in timpul vietii sale. In ianuarie 1801, intra ca lector la Universitatea din Jena, unde era profesor prietenul sau, Schelling. Colaboreaza, impreuna cu acesta din urma, la publicarea Jurnalului Critic de Filosofie. G W F Hegel carti. Dupa ce devine profesor, publica, in 1807, prima sa lucrare majora: Fenomenologia spiritului, aparitia cartii sincronizandu-se cu ocuparea orasului Jena de catre Napoleon. Universitatea inchizandu-se, cauta un post de editor de ziar in Bavaria, dupa care se muta in Nuremberg, in 1808, ajungand rector si profesor de filosofie al liceului din oras. Se casatoreste si are copii, pastrandu-si postul pana in 1816. In aceasta perioada publica Stiinta logicii, in trei volume.

Napoleon este invins la Waterloo in 1815, iar in anul urmator Hegel intra ca profesor de filosofie la Universitatea din Heidelberg si publica Enciclopedia stiintelor filosofice. In 1818 continua sa predea la Universitatea din Berlin, unde va ramane pana in 1831, anul mortii sale. Statutul sau deja inalt ii permite sa aiba functii de cancelar in Ministerul Educatiei si membru al comisiei de examinare din provincia Brandenberg. In 1821 scoate de sub tipar Bazele filosofiei dreptului, iar in 1830 este ales rector al Universitatii. Moare pe 14 noiembrie 1831, din cauza holerei.