Gaston Berger, născut pe 1 octombrie 1896, a fost un futurist și filosof francez, cunoscut, în special, pentru analiza sa remarcabil de lucidă a fenomenologiei lui Edmund Husserl, dar și pentru studiile sale asupra structurii caracterului.
În cartea "Tratat practic de cunoaștere a omului", publicată pentru prima oară în anul 1950, Gaston Berger ne ghidează și ne învață să descoperim oamenii prin caracterul lor - stratul fundamental al personalității. De-a lungul timpului s-a descoperit faptul că numeroase trăsături de caracter nu apăreau la întâmplare, ci se găseau foarte frecvent asociate unele cu altele, părând că depind de un mic număr de factori fundamentali. Acești factori sunt: emotivitatea, activitatea și rezonanța (primaritate sau secularitate), cărora li se mai adaugă alți șase factori complementari: lărgimea câmpului de conștiință, polaritatea, aviditatea, interesele senzoriale, tandrețea și pasiunea intelectuală.
Emotivitatea este măsurată prin sensibilitatea la tulburare a unui psihic individual, sursa perturbării putând fiind atât externă, cât și internă. Sensibilitatea la emoții diferă de la o persoană la alta, lucrurile, fie ele bune sau rele, ne afectează diferit în funcție de sensibilitatea noastră. Astfel, omul emotiv este cel ale cărui emoții sunt puternice și frecvente, în timp ce non-emotivul este cel care este rareori și superficial tulburat de evenimentele din jur. Activitatea, în sensul ei caracterologic, se referă la ușurința de a acționa, de a trece de la o idee la acțiune. În consecință, putem numi un om ca fiind "activ" pe acela care poate îndeplini cu ușurință unele sarcini neplăcute sau plictisitoare, doar pentru că știe că acestea trebuie făcute. Omul "inactiv" este cel căruia lumea îi apare ca o rezistență care trebuie înfrântă fără încetare, o greutate care trebuie ridicată și care cade mereu. Rezonanța se referă la repercursiunea pe care o poate avea un eveniment asupra psihicului uman. Unele persoane reacționează prompt la o situație emoționantă, apoi uitând rapid de ea. Pe de altă parte, există și acele persoane care deși par inițial impasibile și indiferente, nu uită nimic. Factorul de "rezonanța" are două stări posibile, și anume: primaritatea și secularitatea.
Din combinarea factorilor fundamentali cu cei complementari rezultă opt temperamente sau moduri de a fi: pasionat, coleric, sentimental, nervos, flegmatic, sanguin, apatic, amorf. Pasionatul este omul voinței, viața sa fiind un conflict, însă unul rezolvat, trăind doar pentru opera sa sau pentru misiunea sa (Nepoleon, Pascal, Racine, Corneille, Flaubert, Michelangelo, Pasteur, de exemplu). Colericul este cel pe care totul îl împinge la acțiune, fiind caracterizat prin reacții emoționale puternice, făcând risipă de energie, reușind să-și dovedească rapid capacitățile (V. Hugo, Mirabeau, G. Sand, Gambetta, Peguy, de exemplu). Sentimentalii sunt acei oameni care rămân la stadiul aspirației. Meditativi, introvertiți, schizotimici. Neîndemânatici, se resemnează dinainte pentru ceea ce ar putea evita (Vigny, Amiel, Biran, Rousseau, Kierkegaard, Robespierre).
Ceea ce este special la această carte este faptul că, odată ce a fost înțeleasă prima parte a ei, care este una teoretică, cititorul, cu noile sale cunoștințe în materie de psihologie, poate profita de ce îi oferă a doua parte a cărții, și anume: un chestionar făcut de Berger însuși, la care este îndemnat să răspundă cu maximă sinceritate. Mai prespus de toate, chestionarul este un bun revelator al personalității, perfect pentru cei care se află la început de drum în domeniul psihologiei.
Cartea "Tratat practic de cunoaștere a omului" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Iri (1997) și Univers Enciclopedic (2010).