Dacă ai auzit de Radu Tudoran, trebuie să știi că Geo Bogza este chiar fratele său care a adoptat același stil de viață. Acesta s-a născut pe 6 februarie 1908 la Blejoi într-o familie de intelectuali și a decis ca la 18 ani să plece la Academia Navală din Constanța. Până la 28 de ani a fost marinar, din asta s-a întreținut și în această perioadă a început să scrie pentru revista Câmpina diferite poeme. În 1929 publică primul său volum de poezie intitulat ”Jurnal de sex” și continuă să scrie pentru publicația ”Bilete de papagal” unde va fi remarcat de Tudor Arghezi. Va fi acuzat de pornografie de George Călinescu și de cei mai mari critici ai vremii și va suporta consecințele legii, dar asta nu îl va opri din a publica peste 50 de volume de poezii și jurnale de călătorie printre care: ”Cartea Oltului”, ”Cântec de revoltă, de dragoste și de moarte” și ”Statui în lună”.
Volumul de reportaje ”Țări de piatră, de foc și de pământ” a fost publicat pentru prima dată la editura Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II" în 1939, ediție ce o poți găsi și pe site-ul nostru alături de cea a editurii Curtea Veche din 2011.
Prima întrebare care probabil vă vine în minte este ”Ce înseamnă titlul?”. Ei bine, țara de piatră este Țara Moților, țara de foc este Cadrilaterul iar Basarabia este țara de pământ. Acestea sunt și capitolele cărții alături de ”împărăția apelor” care este Dunărea. Fiind un titlu publicat în preajma celui de Al Doilea Război Mondial, nu a putut să se bucure de succesul cuvenit, mai ales că a criticat aspru schimbările făcute pe pământul românesc în trecut. Atitudinea României față de noile teritorii afiliate (Basarabia, Bucovina și Cadrilater)a fost una greșită încă de la început și poate de aceea chiar și astăzi acestea nu ne mai aparțin. Bogza pune pe umerii modernizării acest episod, pentru că istoria nu ar fi lăsat așa ceva în urmă. Chiar și Bucureștiul era schimbat. De la ”Micul Paris” care era recunoscut pentru luxul și frumusețea naturii, acum ajunsese un tablou sumbru al gropilor de gunoi și al meseriilor de joasă speță. Trebuia să supraviețuiești într-un infern adus de poporul care dădea vina pe politică. Trebuia să știi să îți prețuiești țara, însă cetățenii nu au ales asta.
Pentru a relata toate acestea, autorul a călătorit mult, dar nu pentru a privi atracțiile turistice ci pentru a studia oamenii, locurile și spiritualitatea etnică. A fost din orașe ce străluceau până în sate uitate de vreme iar această discrepanță l-a afectat. Autoritățile știau că avea să publice un volum despre tot ceea ce l-a fascinat sau deranjat așa că au organizat o razie în Moldova pentru a-i lua avântul. O mână de maestru ce avea să scrie despre cele mai tenebre locuri, așa a fost considerată mult timp opera sa. Poate cititorii din ziua de astăzi se așteaptă să găsească aici descrieri și reportaje hiperbolizante ce le va stârni curiozitatea, însă trebuie să te pregătești de o lume haotică plină de angoasa zilelor din secolul al XIX–lea.