Publicat pentru întâia oară în 1965, romanul lui Călinescu aduce în prim plan destinul aristocrației românești în epoca proletară. La doar un click distanță, pe site-ul anticariatului nostru, sunt disponibile mai multe ediții ale romanului: Eminescu (1977), Minerva (1987/1982), Editura pentru Literatură (1968).
Roman realist, inspirat din operele lui Balzac, pe care Călinescu l-a urmărit îndeaproape, evocă viața românilor din înalta societate. Deși autorul aduce în prim plan personaje pe care le-am întâlnit în opere anterioare, precum „Bietul Ioanide", acțiunea se petrece în jurul eroinei Caty.
Femeie cu un trecut neobișnuit, misterioasă, a cărei poveste o cunoaștem prin prisma unor scrisori descoperite din întâmplare într-un scrin.
Într-o perioadă instabilă, în care sărăcia domina mare parte a vieții românești, Caty apare într-o lumină palidă, înconjurată de mister.
Caty nu face confesiuni, nu își dezvăluie trecutul, iar puținele lucruri pe care le știm despre aceasta sunt relevate de scrisorile găsite în scrinul vândut la iarmaroc. În vremurile acelea, când oamenii sunt nevoiți să își vândă bunurile pentru a putea supraviețui. Traiul de după prima conflagrație mondială este greu, iar populația face eforturi mari pentru a depăși neajunsurile provocate de război.
Călinescu delimitează interesant cele două lumi, de o parte avem aristocrația României, formată din clasa bogată a acelor timpuri, iar de cealaltă parte avem populația de rând, simplă și măcinată de ororilor comise de trupele marilor armate ale Europei.
Piața din zonă, instalată stradal, găzduiește tot felul de obiecte, suveniruri și obiecte de artă. Oamenii bogați le cumpără doar pentru a-și satisface mofturile și pentru a-și cheltui averile. Ceilalți, pe care sărăcia lucie i-a înrăit, își vând lucrurile cele mai de preț, fără a-și păstra amintirile, obiectele dragi, de suflet ori cele care ascund mici sau mari secrete.
Caty este un astfel de personaj. Ea își amanetează scrinul din nevoie și își uită câteva scrisori și obiecte personale în interiorul acestuia.
Narat la persoana a treia și pe alocuri descriptiv, romanul impresionează prin multitudinea de personaje și accentul pus pe detalii, la prima vedere nesemnificative. După cum notam anterior, Călinescu se inspiră serios din opera marelui Balzac, așa cum avea să facă și pentru construirea altui roman celebru în literatura universală, „Enigma Otiliei”.
Avem, prin urmare, o schiță deosebită a unei societăți aflate în colaps moral și economic, o descriere a unui personaj enigmatic, pierdut într-o lume prea dură, luptând cu trecutul și încercând să țină pasul cu prezentul atât de incert. Spre deosebire de Otilia, Caty nu jonglează cu inimile bărbaților bogați, nu speră să se îmbogățească peste noapte, ci vrea doar să supraviețuiască într-o lume care îi pune prea multe piedici. Caty ascunde un secret, dar cititorul descoperă adevărul abia spre final, mulțumindu-i lui Călinescu că a păstrat suspansul până spre sfârșit.