George Eliot - Middlemarch

Middlemarch este un roman scris de George Eliot și publicat pentru întâia oară în 1874, în Marea Britanie. Considerat un roman realist în întregime, își are acțiunea într-un oraș fictiv, Middlemarch. Intriga este plasată în perioada 1830-1832 și evocă schimbările sociale și politice ale Angliei. În rafturile anticariatului nostru sunt disponibile mai multe ediții ale cărții, dintre care amintim: Biblioteca pentru toți (1977), Minerva (1977), Allfa (2010), Wordsworth (2000).

Personajele, deși multe la număr, au un rol bine delimitat în opera atât de apreciată a lui Eliot. Desfășurat pe mai multe fire narative, romanul este greu de descifrat, căci viața particulară a eroilor se întrepătrunde cu schimbările de ordin general. Autoarea vorbește, prin intermediul manuscrisului său, despre corupție, idealism politic, religie și sacralitate, ipocrizie și egoism.

Personajul central este însă o femeie, Dorothea Brooke. Trecută de prima tinerețe, soția domnului Brooke, are un scop măreț, acela de a ajuta nevoiașii din orașul în care locuiește. Deși duce un trai îndestulat, Dorothea este nemulțumită si, mai târziu, iubirea pe care credea că i-o poartă alesului său, se transformă într-o stranie răceală. Când domnul Brooke moare în mod subit, iar una dintre cauzele testamentului îi interzice Dorotheei să își refacă viața, povestea se complică. Între timp, femeia începe o strânsă legătură cu un bărbat cu mult mai tânăr, Will Ladislaw, însă clauzele testamentului o împiedică să își ducă planurile de căsătorie la bun sfârșit.

De aici înainte, romanul se complică, personajele se înmulțesc, iar acțiunea își sporește ritmul.

Considerat unul dintre cele mai bune romane engleze, avea să cucerească rapid publicul din întreaga lume. Câteva surse biografice cunoscute, ne oferă o privire de ansamblu asupra celei ce avea să își ia pseudonimul de George Eliot. Căci este extrem de neobișnuit ca o femeie să scrie un roman de o așa amploare și, în primă fază, să nu și-l însușească.

Într-o perioadă în care femeile nu aveau dreptul la exercitarea unor meserii care erau destinate bărbaților, Mary Anne Evans îndrăznește să scrie și să spere să devină scriitoare. Autoarea vorbește despre hotărârea de a adopta acest pseudonim din teama că operele nu îi vor fi apreciate. Tânără, talentată și orgolioasă, Mary reușește să publice multe dintre scrierile de început sub identitate bărbătească. Folosind trimiteri religioase și simboluri istorice, cartea rămâne în imaginarul colectiv drept romanul cel mai tradus din perioada victoriană. Vânzările lui Eliot încep să crească considerabil, iar piața de carte este dominată de scrierile englezoaicei. Deși adoptarea unui pseudonim masculin pentru a-și atinge scopul nu a fost un act bine văzut de intelectualii vremurilor, poate fi ușor justificat având în vedere normele și cutumele Angliei de odinioară.