George Orwell - O gura de aer

George Orwell s-a născut pe 25 iunie 1903 în India și a decedat pe 21 ianuarie 1950 în Marea Britanie. A studiat la o universitate prestigioasă de limba engleză, această limbă învățând-o de la mama sa încă de la câteva luni. Începe să scrie articole în revistele școlii și începe să îi placă atenția primită. După absolvire se angajează timp de un an în poliția imperială indiană din Birmani. Acest episod îl inspiră să scrie mult mai târziu romanul ”Zile birmaneze” în care regăsim o bucățică din experiența sa. Își încearcă norocul cu câteva mici afaceri în Franța și Anglia, scrie pentru ziarele orașului iar în 1933 publică primul său roman ”Fluierând a pagubă între Paris și Londra”. Fiind foarte pasionat de politică, Orwell luptă în războaiele din Spania și ajunge să fie caporal, iar mai apoi locotenent, pentru un pluton de 30 de oameni. În ultimele sale zile în armată este împușcat în gât și este paralizat câteva luni, perioadă în care și vocea sa este pierdută.

”Romanul o gură de aer” a fost publicat pe 12 iunie 1939 la editura Victor Gollancz în limba engleză iar în limba română la editura Univers în anul 1998 și Polirom în anul 2010.

Romanul începe cu călătoria lui Bowling în Londra pentru a cumpăra un set de dinți falși de colecție. Acolo îi atrage atenția un afiș cu Zog I al Albaniei care este spiritualizat și îi amintește de zilele de Duminică pe care le petrecea la biserică în copilărie.

Tot peisajul începe să îi semene deodată cu cel de acum 30 de ani, chiar și mirosul animalelor și suntele din trafic. Începe să își povesteasca viața și cum a ajuns dintr-un simplu copil răsfățat, un vânzător de succes. Acesta paria pe cursele de cai însă era micul său secret din care acum a câștigat o sumă măricică de bani. Singura problemă era cum să îi cheltuie fără să afle familia sa.

Participă împreună cu soția sa la un club de lectură unde este șocat de comportamentul marxiștilor și comuniștilor ce participau. Încearcă să își găsească alinarea în Portnes, un profesor pensionat, însă acesta îi hrănea și mai tare ura din suflet.

Până la urmă decide să folosească banii câștigați pentru a se întoarce în timp și a-și retrăi copilăria. Prima dată se duce la un iaz unde a încercat dintotdeauna să prindă măcar un mic peștișor însă niciodată nu a reușit. Urmează să viziteze locurile unde și-a petrecut cea mai mare parte din viață însă tot ce rămăsese la fel erau biserica și un fermier bătrân care toată viața sa nu și-a părăsit curtea. O găsește pe fosta sa iubire care acum era de nerecunoscut. Toată frumusețea și memoria o părăsiseră odată cu trecerea timpului, pentru că pentru ea Bowling era un necunoscut. Această incursiune în trecut îl sensibilizează dar îl și supără pentru că nici acum nu a reușit să prindă ceva în iaz.

Romanul descrie suferința autorului și fericirea sa copil fiind. A fost scris undeva în Nordul Africii însă manuscrisul a fost publicat la 4 luni de la întoarcere datorită lui Victor Gollancz.