Scriitoare și eseistă renumită, născută în Franța sub numele real de Amantine Aurore Lucile Dupin, avea să se implice activ în mișcarea feministă pornită în vremurile acelea și devine astfel vocea femeilor lipsite de libertăți. Este cunoscută sub pseudonimul literar de George Sand, iar lucrările sale sunt criticate și apreciate deopotrivă. Adesea, este influențată de salturile politice ale veacului și tinde spre o agresivitate nemaivăzută în vocabular.
Ulterior, părăsește Parisul și se stabilește o bună bucată de vreme la Provence, unde găsește inspirația pentru cele mai importante scrieri ale sale. Se implică în fel și fel de legături amoroase bizare, cu mai mulți oameni celebri ai veacului său și este percepută drept o femeie extravagantă și exuberantă.
Publică povești de scurte întinderi, proză scurtă și lucrează cu o gazetă locală, care o va ajuta să atingă faima nesperată. Este influențată de Dante sau Shakespeare, iar frânturi din operele celor doi giganți vor fi reinterpretate în lucrările timpurii ale lui Sand. Personajele pe care le construiește sunt puternice, pline de calități și dominate de o forță interioară extraordinară. Cumva, autoarea oferă, ca nimeni alta, libertate femeilor pe care le portretizează și le situează pe aceeași treaptă cu bărbații. Sand este ea însăși o luptătoare, iar târziu, în anii bătrâneții, avea să fondeze o revistă specială dedicată întru totul femeilor.
Lucrarea intitulată simplu, “Povestea vieții mele”, este o autobiografie nuanțată, plină de răstălmăciri personale, care mai de care mai interesante. Sand deschide porțile vieții personale și se confesează într-o manieră originală și plină de sensibilitate. Cartea explorează toate culorile vieții autoarei și aduce în prim plan necazurile și împlinirile acesteia. Copilăria tristă, sărăcia din suburbiile Franței de altădată, nebunia veacului în care s-a format, bărbații pe care i-a iubit, pasiunile și visurile sale. Lucrarea este plină de o melancolie stranie și scrisă, parcă, cu o urmă profundă de regret – regretul unei femei bătrâne acum, care își vede întreaga existență derulându-se prin fața ochilor.
Romanul este diferit de tot ceea ce s-a scris despre Sand de-a lungul vremii, tocmai pentru că este redactat și construit cu blândețe chiar de ea. O bună bucată a manuscrisului îi va fi dedicată lui Chopin, compozitorul de geniu, cu care autoarea a avut o relație tumultuoasă, plină de suișuri și coborâșuri. Opt ani vor petrece împreună cei doi artiști, dar boala compozitorului le va afecta puternic legătura, care se va termina cu un scandal monstruos.
George Sand este sinceră în mărturisiri, directă și dornică să-și împărtășească chiar și cele mai trainice secrete. Manuscrisul va fi apreciat de critici și tradus în peste 30 de limbi de circulație internațională, iar pe site-ul nostru este disponibil în mai multe ediții, după cum urmează: Minerva (1972), Albatros (2006).